Versuri corectate și adnotate
Și iată pe trunchiies muguri:un verde mai nou ca iarbace-ți odihnește inima:trunchiul părea mort,aplecat peste văgăună.Toate au gust de miracol;și sunt acea apă din norcare azi răsfrânge în gropimai albastru petecul ei de cer,acel verde ce sparge scoarțacare, azi-noapte încă, nu exista.
Și iată-i pe trunchiei sparg pietre:un verde mai nou decât iarbacă inima se odihnește:trunchiul părea deja mortînclinat pe râpă.Și totul mi se pare miraculos;și eu sunt acel nor de apăcare reflectă astăzi în șanțurimai albastră decât bucata sa de cer,verde care desparte coajacă până în seara asta nici nu era acolo.
De trunchi lipești urechea s-auzi cum plâng și azi.