trei visuri – Versuri.pro

Georg Trakl - Trei Visuri - II

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În sumbra oglindă a sufletului meu
Sunt imagini de mări niciodată văzute
Și tragic, fantastice țări părăsite,
În tulburi albastre zariști pierdute.
Sufletu-mi a zămislit sângeriile ceruri
Aprinse de sorii trosnind în dogoare,
Și-nsuflețitele straniu grădini luminoase,
Aburind de-ncântări sufocant ucigătoare.
Și sumbra fântână a sufletului meu
Creat-a imagini de nopți colosale,
Clocotind de cântări fără nume
Și de eterne suflări stihiale.
Sufletul meu se-nfioară întunecat de-amintiri,
De parcă s-ar regăsi-n orice freamăt –
În nopți și în mări insondabile
Și-n cântări adânci, făr’ de-nceput și de capăt.

Georg Trakl - Trei Visuri - III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vedeam multe orașe în flăcări, ca jaf,
Și vremuri strângând oroare peste oroare,
Și multe popoare vedeam prefăcându-se-n praf,
Și totul alunecând în uitare.
Vedeam în noapte prăbușindu-se zei,
Sfârșite zdrobindu-se harfele sfinte,
Și-aprinsă iar din descompunerea ei
O nouă viață crescând către ziuă, fierbinte.
Către ziuă crescând și pierind iar și iar,
Aceeași eternă tragedie
Pe care-o jucăm și n-avem habar.
Și-al cărei chin întunecat de nebunie
Drept calvar zâmbitor încunună
A frumuseții glorie blândă și bună.

Georg Trakl - Trei Visuri - I

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mi se părea că visez frunze căzând,
Vaste păduri și mări sumbre-n străfund,
Ecoul cuvintelor triste – dar nici gând:
Tâlcul lor nu puteam să-l pătrund.

Mi se părea că visez stele căzând,
Rugi plângătoare ce-n ochi palizi se-ascund,
Ecoul unui surâs – dar nici gând:
Tâlcul lor nu puteam să-l pătrund.

Ca frunze, ca stele căzând,
Mă vedeam venind și plecând ne-ntrerupt,
Veșnic ecou al unui vis – dar nici gând:
Tâlcul lor nu puteam să-l pătrund.