Octavian Goga – Toamna-n Grădini
Val de brumă argintieMi-a împodobit grădinaFirelor de lămâițăLi se uscă rădăcina.Peste creștet de dumbravăNorii suri își poartă plumbul.Cu podoaba zdrențuităTremură pe câmp porumbul.Și cum de la miazănoapteVine vântul fără milă,De pe vârful șurii noastreSmulge-n zbor câte-o șindrilă.De vifornița aprigăSe-ndoiesc nucii, bătrânii,Plânge-un pui de ciocârlieSus pe cumpăna fântânii.Îl ascult și simt subt geneCum o lacrimă-mi învieNi … Citește mai mult