toamna himerica

Steaua pe care o ating se aprinde, noaptea-și întunecă ochiul ei plin de lacrimi uitate — floarea de cătină dusă de umbrele tale se clatină.O, mai rămâi, mai rămâi, mai rămâi — dragostea ta ruginită prin vii noaptea mea arde.Somnul din frunză pleoapele-l simt ca pe-o boală ascunsă.Capul tăiat al copacului cade — uită durerile … Citește mai mult