Versuri corectate și adnotate
Văzut-ai cât de straniu privesc la vii groparii?Toți oamenii ce umblă grăbiți sau pe-ndelete,Sunt pentru dânșii numai cadavre și schelete,În care șerpii beznei și-or cuibări vlăstarii.Ei sapă, veșnic sapă, cu trupuri încordate,Iar gropile sfârșite, îndată-s astupate.Așteaptă țintirimul – un lacom uriaș –Să vină morți la dânsul toți viii din oraș.Și viii vin într-una, vin strânși … Citește mai mult
Ce țintirim cuminte, ce răposați de treabă!Urcăm agale dealul și nimeni nu ne-ntreabăCine suntem, de unde venim și ce ne mânăSă poposim pe plaiul acesta într-o rână.Ne așezăm pe iarba crescută-ntre morminteȘi descifrăm pe-o cruce cu două oseminteÎncrucișat săpate: un an, o zi, un nume –Unicele vestigii care-i mai țin de lume.Ulcele hârbuite cu resturi … Citește mai mult
În ţintirim, la noi în țară,Movile sunt în lung și-n lat,O pace mută, funerară,Te-apasă greu ca un păcat.În ele taina nefiinţiiI-a prins, sub milostiv zăvor,Pe toți câți au mușcat cu dințiiDin țărâna durerii lor.În ţintirim, pe vânt de seară,Închiși subt lespezi de mormânt,Un cuib de ură și otravăE-n orice bulgăr de pământ.Țărâna tremură și-nvie,Căci fiecare … Citește mai mult
E-o altă natură,care furădin noi ce poate.Alți cai cu coburiigrei. De pustietate.Sau de nerost?Sau de urât?Altceva n-a mai fost?Nu. Atât.Jaf mut.Un pumn de neant.Mă-ntorc. Mi s-a părut.Răsturnatul diamant la fântâna stelei Rut.