Ion Brad – Grotesca
Luna ca un țap bicornVrea fereastra să mi-o spargă.Mă îndeamnă să mă-ntornDupă ea în lumea largă.Blândă mai era cândva,Astăzi stă să mă împungă,Parcă s-o omor aș vrea,Stele să înclin în dungă.Ea care-a-ncântat poeții,Adorata lor fecioară,Îi confundă cu proclețiiȘi-amăgindu-i, îi omoară.Fără ei rămâne slutăLumea, văduvă bătrână.Lună, vino și te mutăPe pământ, vreo săptămână.Poate Domnul milă areSă … Citește mai mult