Stimyboy - Tatăl și Fiul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cică ești un tată și ai un copil
De care ai grijă, dar e inutil
Ești plecat mai mult la concerte prin țară
Și copilul tău îți duce dorul iară și iară
L-ai văzut de multe ori în camera plângând
Și stăteai zile la rând, pe gând, cântând
Iar pe la televizor el mereu te privea
Și se ruga de mii de ori la îngerașul care te veghea
Îi spunea: „Te rog, adu-mi înapoi același tată
Care mă ținea de mână și-mi cumpăra înghețată
Care mă făcea să zâmbesc și să simt că iubesc
Și mă ridica deasupra lui ca să-mpietresc
Îmi era frică să nu cad, dar îmi spunea mereu:
‘Stai liniștit, c-atunci când ai să cazi, acolo voi fi eu!'”
Și-aveam încredere în el, căci mă privea adânc
Și-mi spunea că mă va ține-n brațe-n caz că am să plâng
Așa a fost mereu, nu știu de ce s-a mai schimbat
Poate am fost eu de vină sau are prea multe pe cap
Înțeleg că nu prea are bani și-ncearcă să-mi fac-un viitor
Dar mi-e puțin cam greu să mă gândesc la el uitându-mă pe-un nor.
Au trecut trei zile, deja este miercuri
Încă stă singur în cameră și face versuri
Dintr-o dată s-a oprit și s-a uitat în oglindă
Era tot alb la față, nu-i venea să creadă
Se-ntreba ce s-a-ntâmplat cu el de ceva vreme-ncoace
Se simțea de parc-a stat vreo 2 luni pe ace
După care și-a dat seama că ceva s-a întâmplat
Copilul lui stătea în camera singur pe pat
Avea lacrimi în ochi, dar el n-a observat
Iar copilul repeta: „De ce m-ai abandonat?
Mi-este dor de tine, întoarce-te la mine
Nu pot să mai văd acele zile senine
Când ne plimbam în plină zi pe-afară
Și-mi spuneai noapte bună-n fiecare seară!”
El stătea neclintit rezemat pe perete
Plin de durere, plin de regrete
Plin de amintiri și de clipe frumoase
Care-acum îl sfâșiau pe viu până la oase
S-a dus încet lângă băiat și i-a spus
C-acele frumoase vremuri încă n-au apus
„Hai, încalță-te, că e frumos afară
Uită-te pe geam, e prima zi din primăvară!”
Și-a șters lacrimile și s-a încălțat
Și-a luat tatăl de mână și-au plecat.

Adriana Ochisanu - Tata și Fiul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Doamne, câte sunt în lume
Câte omul are a spune
Că te faci cărunt la tâmplă
Când auzi ce i se-ntâmplă.
O poveste am aflat
Despre-un tată cu-n băiat
Care singur l-a crescut
Și prin multe au trecut.
Mama care i-a dat nume
S-a înstrăinat prin lume
Și-a rămas tată-l cu dânsul
Noaptea să-i aline plânsul
Când cel mic se-mbolnăvea
Tot pe mama o chema
Mamă scumpă, unde ești?
Că nu vii să mă jelești..
Fără milă și căldură
Nu-i intra nici pâinea-n gură
Iar în zilele însorite
Aveau inimi mohorâte.
Dar cu cât anii treceau
Cei doi se apropiau
Grija tatei de băiat
A făcut din el bărbat.
Cât mama era departe
Tata l-a îndemnat la carte
Și l-a educat prin muncă
Om de treabă să ajungă.
Iar când bucurii aveau
Pentru mama se rugau bis
Cu credință și mult dor
Să audă glasul lor.
De dor mare și durere
Plângeau ambii în tăcere
Însă nu dădeau pe față
Și se împăcau cu viața.
Au trecut prin greutăți
Dar te bucuri când îi vezi
Mângâiere n-au avut
Dar de ură n-au știut.
Așa cruce omul are
Cât s-o ducă e în stare
Dar nu fiecare soarta
Cu oricine este dreaptă.
Tare-i trist și e păcat
Când părinții se despart
Și nu-i sufletul întreg
Dacă nu se-nțeleg.
Când ai fice și feciori
Vrei sa-i vezi la cuibul lor
Și ce poate fi mai sfânt
Când cei dragi alături sunt.

tata si fiul – Versuri.pro

Stimyboy - Tatăl și Fiul

Adriana Ochisanu - Tata și Fiul