Strofa I
Ce-ai, mami? Mie poți să-mi spui
Promit că ce-o să-mi spui n-o să uit
Și n-o să uit nici după primu’ cui
Când vom fi fiecare în filmu’ lui
Și când filmu’ tău e și filmu’ meu
Îți zic hai să jucăm împreună mereu
Cică să te țin lângă mine e greu
Fiindcă tu vrei să iei oscaru’, eu
Simt, îl putem lua împreună, mami
Uite covoru’ roșu, ia-mă de mână, mami
Ce nu știm despre noi o să ne spună anii,
Dimineți la TV, Răzvan și Dani
Să râzi din orice, cum fac bani jidanii
Un puști să se laude cât de bună-i mami
Plec în turneu, vin într-o lună, mami
Și-mi pică greu orice săptămână, mami.

Refren:
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Să-mi spui ce ai, poți să stai, poți să stai!
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Poți să stai, poți să stai, poți să stai!.
Ce-ai, mami? Mie poți să-mi spui (x3)
Gata ceaiul, poți să-mi pui
Ce-ai, mami? Mie poți să-mi spui (x3)
Gata ceaiul, poți să-mi pui.

Strofa II
Ceai, mami, negru, de fructe
Hai alege între reguli, lupte
Îți spun că te iubesc, îmi spui că iubesc multe
Mai uiți și o spui de față cu rude
Sunt prin țară, pe diferite rute,
Din gară în gară, când mare, munte
Gargară cu tute, toate ne-ar fute
Dar gândul meu zboară la tine, du-te!
Spune-i lui mami că mi-e dor de doare
Fără ea sunt nori și mi-e dor de soare
Las gândul să zboare, ajunge oare?
Sau ajung eu primul, e care pe care
Dacă ajung primul, nu-mi rupe filmul,
Lasă-l pe băiat să destupe vinul,
Fără întrebări, am zis c-o ardem fin, nu?
Te vreau goală și vreau să-ți fac plinul.

Refren.
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Să-mi spui ce ai, poți să stai, poți să stai!
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Poți să stai, poți să stai, poți să stai!.
Ce-ai, mami? Mie poți să-mi spui (x3)
Gata ceaiul, poți să-mi pui
Ce-ai, mami? Mie poți să-mi spui (x3)
Gata ceaiul..
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Să-mi spui ce ai, poți să stai, poți să stai!
Dacă vrei să stai, cu mine la un ceai,
Poți să stai, poți să stai, poți să stai!

Mai ai acum în mână
Cămășuța străvezie și ușoară.
– Și parcă ai în mână un suflet rătăcit nevinovat.
Dar iată că se-aud pe-afară
Pași prea lungi, prea rari.
Surprinsă, tresari:
Ți s-a mărit albul ochilor prea mari,
Urechile micuțe stau la pândă,
Arcul viu al buzelor,
Resfrânt în jos, așteaptă.
Și întregul trup
(Cu strălucirea caldă și plăpândă)
Puțin plecat înainte
Ascultă.

Pari o nimfă speriată, cu dobândă,
De foșnetul suspect dintr-un tufiș,
De ochi care se-apropie furiș.
Dar pașii s-au depărtat…
Trăsăturile feței s-au destins dintr-o dată,
Te uiți la mine cu ochi strălucitori,
Picură în aer limpezimi de salbă,
Mi-arunci în față, nebunatecă,
Perina
Și cauți scăpare sub cuvertura albă.