Radu Gyr – Surghiun
Prea-și răzvrătea, de mult, fruntea semeață,boierul tânăr, iute ca hangerul.Frigeau, sub gene, chiciura și gerul,mânia lui tuna ca o sâneață.Surghiunul mi ți-l roade și-l mănâncăla mânăstirea neagră și pustie.Scobită jos, sub lespede, adâncă,îl sfârtecă vrăjmașa lui chilie.Din mucegai ies cârtițe buimaceși broaște moi ca lintița jilavă.Toamnele scuipă-n groapa lui băltoaceși-aprind pe zid o Precistă suavă.Putredă-i … Citește mai mult