Zaharia Stancu – Da: Am Crescut cu Macii
Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp.Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă.Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit,Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși.
Versuri corectate și adnotate
Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp.Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă.Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit,Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși.
Mai demult, mi-a adăstat la poartăUn Înger cu-o oală-n mână – Iată!Mi-a dat din struguri roșul cel divinSă gust – O, Licoarea parfumată!.Rubaiat de Omar Khayyam, traducere de Petru Dimofte
Toamna și-a întins marama de aramă pe zăvoi;Taie aerul cu zboruri mici și frânte, rândunele;Frunze cad și-n praf de aur, de la munte după elePică și treptat se umflă gârlă turmelor de oi.Am lăsat pridvorul casei sub umbrarele de nuci;Urmărind, urmând potecă, șipotul de apă vie;Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și sus în vie,Dulci se … Citește mai mult
Vin fetele cântând la viePe cap în coșuri duc amurg.Toți strugurii striviți de soareÎn rază purpurie curg.În urma lor, purtând la cramăCopăile cu rod, flăcăiȚin cerul toamnei greu pe umărȘi steaua nopții, cea dintâi.
Boabele de struguri curgpe îndelete în sineCe e cântecul acesta? CiorchineCe-i ciorchinele? Un burg
Am pus vie cinci pogoane,Să facă struguri, DoamneAm pus vie cinci pogoane,Să facă struguri, Doamne.Toamna bruma când o da,Să fac vin să am ce bea, maiRăsplată să am la iarnăCe iese din damigeană! x2Am muncit, nu mi-e necaz, maiCă la iarnă nu stau treaz, maiAm muncit, nu mi-e necaz, maiCă la iarnă nu stau treaz, … Citește mai mult
Sub soarele de August se-nvinețesc ciorchiniiLung săgetați de vârful albastru al luminii.La coajă încă tare, dar fragedă la miez,Se îndulcește boaba de strugure-n amiezi.Și-n frunza văruită ca să nu prindă mană,Palpită o nervură din toamna fundoiană.
În vițe roșii strugurii par sănii goiai toamnei, care se dezbracă rând pe rândde foi.Smulge-i tu din trunchiul lor robustși stoarce-i,stoarce-i bulgărilor de pământîn gură – ca să-ți văd mânuțelede dărnicie tremurândși degetele umede de must.
Strugurii cuvintelor mustind pe buzele meleiarba de pușcă a vieții în doiorașul vuind în minecu averea lui de mizerii moraleși purități imoralemereu pe frânghia dintre două străzica pe un șiret.Strugurii cuvintelor mustind pe buzele mele.Mai șterge-te, Dumnezeului, o dată!Nu cu mâneca, deșteptule!Ia și tu o batistă ca toți poeții respectabili,nu înfuleca, nu strivi, nu plescăi,nu.. … Citește mai mult
Strofa întâi.M-o trimis mama la vieDupă struguri și gutuie,Da’ gutuie n-am găsitCu Ion m-am întâlnit. Refren.Hai, Ioane, IoaneCulcă-mă și mă adoarmeHai, Marie, sus la vieDupă struguri și gutuieHai, Marie, sus la vieDupă struguri și lămâie. Strofa a doua.O vecină m-o văzutLa măicuța m-o pârâtȘi măicuța m-o bătutC-am șezut cu badea mult. Refren.Hai, Ioane, IoaneCulcă-mă și … Citește mai mult