Strofa XCIX

Chiar dacă-n tinerețe-a suferitSpre bătrânețe petrecea din plinTăifăsuind cu-amicii. S-a zvonitCă Laura îl necăjea puțin.Însă de conte nu s-a despărțit.Sunt la sfârșitul filei. Mă înclinȘi-ncerc să pun istoriei sfârșit.Se cuvenea de mult s-o fac, dar, vai!Se țin poveștile de mine, scai!.VenețiaOctombrie 1817