Rian Roman – Stranie Toamnă
Spre searălătratul câinelui de toamnăîntoarce frunza în ogradăo urcă-n pom,în vârf, să tragăşi alte frunze din pământ.Iar pomul e luat de vântşi de pe frunză cadevrând,(să treacă gardul ca apoirostogolindu-se pe stradăsă prindă valul altui vânt)să sară.E rece, pomii cad pe rând..Crengile-n ciudă se-mpletescca-n pulover, strâns, firul de lână.În parc nu mai găseşti alei,nici bănci, … Citește mai mult