Rafael Alberti – Străinul (II)
Un străinmă iubește.Eu nu, nu-l iubesc.Eu, nu, fiindcă-ntr-una gândesccă n-am să-l pricep niciodatăcând îmi va spune: te iubesc!Și-mi place să știu dintr-o datăCând mi se spune: te iubesc!.Spune-i tu: da!
Versuri corectate și adnotate
Un străinmă iubește.Eu nu, nu-l iubesc.Eu, nu, fiindcă-ntr-una gândesccă n-am să-l pricep niciodatăcând îmi va spune: te iubesc!Și-mi place să știu dintr-o datăCând mi se spune: te iubesc!.Spune-i tu: da!