Maria Ciobanu – Vine Dorul Primenit
Vine dorul primenitȘi miroase-a fân cositȘi se duce, duce, duceZorile să nu-l apuce.Vine dorul pe furișCa un șarpe de-aluniș,Vine dorul ca un hoț,Mândra-l învelește-n șorț.Vine dorul de prin fân,Se-ascunde la mândra-n sânȘi-l alintă frumușelÎn miros de stânjenel.Câte doruri are-o fatăCât este nemăritată,Adoarme cu neica-n gând,Se trezește suspinând.