Stagnare – Versuri.pro

Maryus Si Boriss - Nimic Nu S-a Schimbat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mulți ani au trecut
De când ne-am cunoscut
Dar iarba e tot verde
Florile tot frumoase
Și viața tot amară
Sufletul ți-e tot rece
Nimic nu s-a schimbat
Mulți ani au trecut
De când ne-am cunoscut
Dar iarba e tot verde
Florile tot frumoase
Și viața tot amară
Sufletul ți-e tot rece
Nimic nu s-a schimbat
Mulți ani au trecut
De când ne-am cunoscut
Dar iarba e tot verde
Florile tot frumoase
Și viața tot amară
Sufletul ți-e tot rece
Nimic nu s-a schimbat
Mulți ani au trecut
De când ne-am cunoscut
Dar iarba e tot verde
Florile tot frumoase
Și viața tot amară
Sufletul ți-e tot rece
Nimic nu s-a schimbat

George Magheru - Timpul S-a Oprit…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Colo-n vatra neagră
Jaru-i aţipit,
O pisică-i parcă
Sfinxul de granit.
Plopul geme-n curte
Biciuit de ploi,
Din pendul cad iute
Clipele de foi.
Dar deodată-o frunză
Stă în cer mocnit
Nici urcă, nici cade.
Timpul s-a oprit.
Trecutul, prezentul,
Viitorul cert
Prinse sunt în ora
Două şi un sfert.
Vine-n van furtuna
Peste stinsul jar:
Nemişcată foaia
Stă în calendar.
Şi frunza desprinsă,
Sus în sfere reci,
Nici urcă, nici cade,
Clipa e pe veci.
Parcă toamna-n nouri
Îşi îngroapă sulul.
Negru ca de fier.
Doarme şi pendulul.
Cu-amorţite clipe
Ca în iarnă-un roi.
Numai plopul geme
Biciuit de ploi.

Florența Albu - Pas Pe Loc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Aceeași muzică
aceeași mahala
de Orient – de Occident
același Nastratin plimbându-și
fală și mizerie
lehamite și foame laolaltă
același spirit dedulcit la lene
ori bășcălie veche
același joc pe loc –
nisip istoric
hulă măcinare
același pas pe loc pe loc pe loc…

Kefren - Reflexia Din Oglindă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Confuzia e tot ce deții,
Și-acum, pe bune,
Nu-nveți nimic din lecții
Sunt singuru’ ce ți-o spune:
Te pierzi între beții
Și reflecții
Asupra vieții
Atât de introvertit
Îți stă capu numai la introspecții…
Te crezi superior? Să dăm cărțile pe față:
Ești doar un puști speriat de ce-l așteaptă-n viață!
Oare cum poți să pretinzi că-ți place singurătatea
Când fugi de ea de parcă te aleargă moartea?
Știu ce gânduri ți-au invadat percepția:
Te autodesconsideri, după care ai pretenția
Să te aprecieze ceilalți pentru ce om minunat ești
Acum îți dau motive reale să te detești…
Nu poți fugi de realitate, oricât încerci
Vrei să scapi de mine? Ha! Cred că glumești!
Fără mine ești la fel de mort precum e latina
Doar că fără maxime, ca-n 2014 benzina…
Contrar voinței tale
Ai uitat să evoluezi
Și-ambiția moare
Uite cât de frumos stagnezi!
Te uiti în oglindă: suntem ca doi magneti
Până nu-ți schimbi polii e imposibil să mă accepți…
Normal, acum grăbește-te să te îmbeți
Confirmă-mi spusele, începe să te autodesființezi
Să te renegi,
Să-ți spui ce om de c***t ești…
Ei bine, poate chiar ești!
Nu așa voiam să crești!
Și-asta seară de seară… Nu vezi, prostule, c-albești?
Știu că știi că greșești
Și totuși nu te oprești…
Spinieci tot ce-ntâlnești
Parcă-n loc de gură ai clești
Dacă le tai aripile, îngerii-s ființe lumești…
Cum te numești
Atunci când îi copleșești
Pe restu’ cu vesti
Pe care nu poți să le depășești?
Cuvintele sunt grele, nu știi cum să le golești
Și-o să rămâi singur dacă nu poți să te potolești!
Acum dispar, e timpu’ să te las să te gândești
La tot ce ți-am zis, de data asta fără să mă renegi…
Cel mai dificil adversar sunt eu, mă-nțelegi?
Tu vezi cum ți-o-ncerci?
Tre’ s-alegi:
Ramai sau pleci?

Ion Caraion - Stagnări

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Din vârful triunghiului biblic, două negre,
două negre linii drepte, trei căi
se uită
în ceva tulbure, vai!
Blestemat să aștepte…
Își făceau loc, tari, ca boabele
într-un ciorchine.
Unii sunt generoși sâmbăta.
Goluri de gând,
bine.

Ana Blandiana - Semnal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Semnal.
Stați,
Nu vă mai mișcați,
Încremeniți!
Orice mișcare
E o degradare.
Fructul e începutul putrezirii
Ideii care se deschide-n floare,
Iar zămislirea, primul pas greșit
Al celor ce iubesc și sunt iubiți.
Stați,
Nu vă mai mișcați,
Opriți
În crisalida voastră țărănească
Fluturul navetist, fatal!
Dar cine, oare,
Ar putea s-oprească
Rostogolirea apei nebunească
Spre a se sparge iar și iar de mal..
Stați,
Nu vă mai schimbați,
Sperați
Să nu mai moară nimeni și nimic:
S-ar naște alți călăi
Mai răi
Și cel mai mic pitic
Ar fi mai mic.
Când orele sunt sfărâmate, marele
Curaj e să oprești arătătoarele.