Ion Pillat – Sânge Străbun
Când noaptea mi se lasă pe pleoapă,Ursită zilei de-astăzi de-a apus,Vuind mă fură vremea ca o apăȘi-o iau pe firul sângelui în sus.Mijesc din umbră stepe nesfârșiteNechează-n vântul zorilor un mânz.Scad focuri. Corturi cad. Se zbat copite.Deodată soarele pe suliți, dârz!Deodată-n mine tot vârtejul ștepii,Tot dorul meu în vântul ei răpit!Vultanul, când l-au deșteptat sirepii,Din … Citește mai mult