Tudor Arghezi – Schivnicie
Subt povârnișul caselor de sităîntârzia din ceruri o șuviță,oprită-n marea moartă a nopților din sat;de-o cracă neagră de potop uscat.Turmele albe de azur și focîncet s-au strămutat din loc.S-a răsucit lumina-n sine ca zuluful.Cerul, dezumflat, și-a strâns burduful.Vânt e? Geamăt e? Agonie este?Spaima liniștită stăpânește peste.Al cui e glasul mare care bate?Au vine din Psaltire? … Citește mai mult