Elizabeth Barrett Browning – Sonetul XXXVII

Tu iartă c-al meu suflet a creatDin tot ce ești, din felul tău divin,Un idol din nisipul cel mai fin,Ce poate fi distrus și spulberat.Dar anii-aceia care n-au furatDin slava ta, când s-au retras hain,Forțat-au mintea mea să ia puținDin spaima lor, și să resping curatAl tău chip bun, și-apoi denaturândAmorul tău, să-l cred un … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul XXXVII: Cum Un Tată Decrepit Află Plăcere

Cum tatăl decrepit află plăcereCând fiul face lucruri tinerești,Și eu, lovit de soartă cu putere,Admir ce valoros, ce sincer ești;Căci dacă frumusețe, bunăstare,Naștere, minte bineînțeles,Sunt, separat și toate, ale taleIubirea mea pe ele o grefez:Nici jalnic, nici sărac, nici oropsit,Nu sunt cât timp substanță umbra taÎmi dă din abundență, mulțumit,De gloria ce-o porți voi profita.Ce … Citește mai mult