sonetul XII

Rainer Maria Rilke – Sonetul XII

de

Să vrei prefacerea! prins de-al văpăii avânt,ce-ţi poate ţie răpi a prefacerii fală?Faurul spirit oricare, ce-i pământesc îndrumând,iubeşte în chipul zvâcnind răsturnata migală.Ce-i rămas neclintit, încremenire-nseamnă!Afli-adăpost în groaza ce nevăzut ameţeşte?Aşteaptă! Năprasnic veghează mai cruntă năprasnă!Vai ţie! – Securea ascunsă pândeşte!Dar cunoaşte izvoru-n şuvoi a cunoaşterii fire,cârmuind-o voios prin plăsmuiri luminatece sfârşind, ades reîncep prin … Citește mai mult

Elizabeth Barrett Browning – Sonetul XII

de

Într-adevăr, cu-amorul mă fălesc,Ce-atunci când urcă pân’ la fruntea mea,Mă-ncoronează c-un rubin sadeaŞi toţi bărbaţii lacom îl privesc –Dar chiar şi-acest amor, eu mă ferescSă-l îndrăgesc, dar dacă tu ai vreaPoţi să mă-nveţi, exemplu îmi poţi daCând ochii noştri-întâi se întâlnesc,Şi dragostea-i prezentă. Şi-atunci tac,Păstrând în taină marele amor;Dar sufletul mi-ai prins, că-i slab, sărac,Şi … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul XII [Il Canzoniere]

de

E bucuros că iubirea pentru Laura îl înalță spre binele suprem.Când printre alte doamne câteodatăîi văd pe chip Iubirea virtuoasă,cum nu găsesc niciuna mai frumoasă,simt că mă-ndrăgostesc de ea pe dată.Eu slăvesc locul, ora minunată,când sus privirea îmi era atrasă,şi inimii îi zic: Fii bucuroasăcă-n felu-acesta fosta-ai onorată.Căci de la ea ai gândul de iubirece … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul XII: Când Timpul Îl Măsor

de

Când timpul îl măsor și urmărescCum ziua cade-n noapte-ntr-un târziu;Când văd cum violetele pălesc,Și negre bucle dau în argintiu;Când văd copacii văduviți de frunză,Care-nainte turme au umbrit,Recolta verii-n snopi cum este strânsă,Și-n car purtată, ca-ntr-un dric cernit,Atunci la frumusețea ta gândesc,Cum timpul te aruncă la gunoi,Iubiri și frumuseți se năruiescȘi mor, pe cât apar altele … Citește mai mult