William Shakespeare – Sonetul LXXIX: Când Singur Ajutorul Ți-am Cerut

Când singur ajutorul ți-am cerut,Doar versul meu purta noblețea ta;Acuma iambii mei au decăzutIar muza mea dă locul alteia.E-adevărat că meriți, ca subiect,Truda unui condei scriind mai bine;Totuși, ce poate face-un alt poetEste să-ți dea ce fură de la tine.Deși virtute ai, el ți-o conferă,Chiar și splendoare-ți dă, deși-i a taEl, tâlhărind cuvântul, nu-ți oferăNimic … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul LXXIX

Însingurat, n-o mai invoc cu teamăÎn ajutor la fiecare vers,Căci ritmul grațios mi se destramăȘi dorul de Euterpe mi s-a șters.De-acum, iubito, vei nutri penelulAltor poeți mai vrednici de-a fiIubiți, dar jefuindu-te în felulAcesta și-ei ca mine vor plăti.Vor sfâșia virtutea în cuvinteSau poate-o vor amaneta de ieriPe mâine pentru a-și putea permiteDoar ceea ce … Citește mai mult