Rainer Maria Rilke – Sonetul I
Și-un pom crescu. O, pură depășire!O, cântă-Orfeu! O, în auz pom mare!Totu-a tăcut. Dar chiar în amuțire,fu început și semn și transformare.Și s-au iscat din liniște-animale,din codrul clar, de cuib, culcuș, desprins;și nu din vicleșug sau spaimă-au prinssă fie-n ele-atâta de domoale,ci din auz… Glas, răgete pustiipărură mici în inimi. Și-unde doarcolibă fu, mai ieri, … Citește mai mult