sonetul cxix

William Shakespeare – Sonetul CXIX

de

Ce lacrimi de sirenă am sorbit,Din alambic de iad înșelător,Speram cu teamă, deznădăjduit,Pierdeam când mă vedeam biruitor!Ce erezie inima comite,Când prea blagoslovită se socote!Cum mi-au stat ochii-afară din orbite,În zăpăceala febrei delirante!E darul bolii, -acum mă-nvoiesc,Cucuta cu osândă se-ndulcește;Iubirea dusă, de-o reconstruiesc,Mai mult ca la-nceput mă istovește.Prin caznă mă re-mpac cu-al meu puțin,Și de trei … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 119

de

Ce poţiuni făcute-n alambicDin lacrimi de Sirene am sorbit,Că m-au făcut să sper, să plâng un pic,Să pierd, chiar când credeam c-am izbutit!Şi inima, ce gafe fără rostA săvârșit crezând că a învins!Cum mi-am holbat privirea ca un prostCând febra nebuniei m-a cuprins!O, răul e benefic! AşadarCe-i bun el face şi mai valoros;Iubirea moartă o … Citește mai mult