Pablo Neruda – Sonetul LXXXIII
Ah, ce bine-i, iubito, să te simt lângă minecând în noapte visezi nevăzută, serioasă,iar eu stau şi descurc şi dureri şi angoasă,o reţea încâlcită care într-însa mă ţine. Rătăcit în visare al tău suflet pluteştelăsând trupul deoparte, care-n tihnă respiră,nu mă vede, dar visul negreşit mi-l inspiră,ca o plantă ce-n umbră se ascunde şi creşte. … Citește mai mult