Elizabeth Barrett Browning – Sonetul VIII

Cum aș putea să-ți răsplătesc vreodat’Că inima ți-ai scos-o bucuros,De purpură și aur prețios,Și că pe-un zid ai pus-o avântatCa eu s-o iau în palmă imediat,Bărbat culant? Am suflet ticălos,Ingrată sunt că am găsit folosÎn darul tău, iar eu nimic n-am dat?N-am suflet gol – săracă m-am trezit.Așa vru Domnul. Toată viața meaAm plâns de … Citește mai mult

Francesco Petrarca – Sonetul 8

Suspinul pur ce-n boare se răsfiră –când îmi ascult iubita ce cărarespre cer şi-a făurit şi totuşi parecă simte, că trăieşte, că respiră –. Dac-aş putea să-l fac să-mi cânte-n liră,ce doruri aş trezi! Cu-atâta-ardoaremă caută şi tremură-n vâltoaresă nu mă pierd. Ea calea mi-o inspiră. Şi drumul drept mă-nvaţă; când se-ngânăcuvântul ei cu ruga … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 8 [Sonnet VIII]

Când muzică asculți, de ce oftezi?Ce-i dulce-i dulce, ce-i voios, voios,De ce iubești ce tu nu agreeziȘi-n plictiseală vezi ceva frumos?Iar dacă armoniile nu-ți placCând doi cu cununie s-au unit,Acele note te-or mustra în veacCă tu cânți solo-n loc să fi iubit.Coarde pereche dac-atingi subtilVibrează blând, într-un acord deplin,De parcă tatăl, mama și-un copilÎți cântă-n … Citește mai mult