sonetul 3 – Versuri.pro

Mihai Eminescu - Sonetul III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Când însuşi glasul gândurilor tace,
Mă-ngână cântul unei dulci evlavii –
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface?.
Puterea nopţii blând însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace?
Răsai din umbra vremilor încoace,
Ca să te văd venind – ca-n vis, aşa vii!.
Cobori încet.. aproape, mai aproape,
Te pleacă iar zâmbind peste-a mea faţă,
A ta iubire c-un suspin arat-o,.
Cu geana ta m-atinge pe pleoape,
Să simt fiorii strângerii în braţe –
Pe veci pierduto, vecinic adorato!

Elizabeth Barrett Browning - Sonetul III

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O, Inimă, noi suntem diferiți!
Și-avem un alt folos și-un alt destin.
Și-ai noștri îngeri par surprinși puțin
Când se privesc și își ating uimiți
Aripa-n zbor. Tu ești ca cei zăriți
Cu regii împreună la festin,
Și zeci de ochi aprinși la tine vin
În timp ce-ai mei de lacrimi sunt umbriți,
Cât tu cântarea ta o dăruiești.
Însă apoi, văzând că mă frământ,
De ce-n lumină chipul mi-l privești
Când eu stingheră și-obosită cânt
Sub chiparos în noaptea de povești?
În păr am rouă, tu ai mirul sfânt –
În moarte doar poți astea să unești.

William Shakespeare - Sonetul 3

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cată-n oglindă chipul ce-l zărești
Din el un altul trebuie să apară;
Dar dacă tu refuzi să-l primenești
Înșeli o mamă, umilești o țară.
Căci care pântec mândru, fără rod,
N-ar vrea să-i pui sămânța în pământ
Și ce bărbat nu și-ar dori un plod
Doar pentru-a fi un egoist mormânt?
Ești o oglindă pentru mama ta,
Căci tinerețea-și vede negreșit;
La fel și tu, când riduri vei avea,
Vârsta de aur vei privi uimit.
Dar când trăiești și nu ai procreat,
Atunci mori singur și de toți uitat.