Lucian Blaga – Solstițiul Grădinilor
Mirajul unui dulce fructîmbracă-un sâmbure amar,ca să ne cadă într-o zineașteptat în palme – dar.Sorocul creșterii e-n vânt.Copacii iau puteri pe-un andin noaptea elementuluice se-nnoiește năzdrăvan.E ceasul când tinerii șerpicămașa și-o dezbracă-n spini.Comori la rădăcini s-aprind,se spală-n flăcări de rugini.Privind la hora flăcăriiîntâmpinăm solstițiul cald,ce se revarsă peste noide pe tărâmul celălalt.Ne pierdem ca să … Citește mai mult