sistem politic – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Anacronism

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Promovând găunoase interese – precum spaţiile mortuare
ce devin excedentare prin putrefacţie sau mumificare,
reuşesc unii să-şi creeze alianţe de-adepţi
prin partizanerii de găşti oficiale, compuse cert din cei fără de neuroni potenţi.
Şi printr-un paradox devenit universal dintr-o practică milenară,
istoria a inventat – pe-un făgaş fals de supremaţie, cel puţin ordinară –
percepte anacronice vândute într-un modernism deşănţat,
creându-se iluzia unei perimate democraţii cunoscută sub forma unui lexic de „Stat
reformat”.
Separarea puterii nu este cea naturală universal acceptată,
este rezultatul minciunii, al unei promisiuni intangibile, deplasată,
vândută sub forma de „răvaşe” prin tot felul de săgeţi otrăvite,
inclusiv prin „curve” masculine sau fotomodele refutate, depăşite.
Însuşirea în bun personal a ceea ce o naţiune întreagă produce,
face parte din practica unei teorii – ce doare şi-s capabili de-a o induce –
fiind o parte-nsemnată dar minoritară în acceptul de „escrocherii”
practicându-se făţiş într-un lanţ vicios de interacţiuni personale de-abjecte financiare,
maşinării.
Inevitabilul existent de schimbare este ignorat în scop strict personal,
se-ncearcă evitarea importanţei – că-n fond tot ce se petrece necesită un bun aport
intelectual –
ce-n mod categoric ar asigura o existenţă echitabilă în cunoştinţă de cauză.
S-ar conduce omenirea la o „pace” – inclusiv socială şi economică – continuă, fără
crize, fără pauză!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Impostura, Numită… Politică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Paradoxal, ne pregătim viața degeaba,
Din pur instinct și cu ce-avem de la părinți,
Sau mai profund, sfidând și galaxii și sfinți..
Cu crez că trecerea de timp, nu evoluția, ne-i treaba..
Petrecem toți copilării-n extaz,
Ne declinăm mândrii c-avem un tată,
Ce-și ia cu cinste muncii o răsplată..
Și-o mamă, veșnic păzitorul la necaz.
Ne zbatem, încă puști, în școli pentru diplome,
Să bucurăm pe-ai noștrii, să fim primii,
Acumulând din cinstea împărtășită vremii
De minți și suflete, ce ne-au debarasat de dogme.
Ni s-au inoculat percepte despre știință,
Despre onoare și dreptate, de valori.
Cântăm o țară-n imn, spunând că poți să mori,
De ea ți-o cere.. Și să fii al ei, cu-ntreaga ființă?!.
Credeam că tot e un ciclu de maturitate,
Cu început ce se-mplinește în rațional,
Ce-i trup și suflet, bun național..
Și am cuvânt, lăsat ca să-l rostesc, cu demnitate!?.
La rând, mă-nscriu valoric necesar,
Zbătându-mă să-mi fac copii printre percepte,
Ce le-am avut; le cred eterne drepte,
Dar sunt se pare doar recensământ, un inventar.
.. Sunt mut, deși vorbesc, un invizibil,
Căci loc în față pe tribună, pe estrade,
E ocupat cu falsuri, minți fanfaronade..
Prostia nud de trup, sau minte-s singurele..”eligibil”!?!.
Ni se răstoarnă ani, se pierd milenii,
Din adunări ratate-n ignorare
Și rana-i uriașă și leac nu-i, doare, doare..
E-un paradox inexplicabil, de tâmpenii!.
Este-o năvală crâncenă a minciunii,
A para-științei, furtului de bunuri și de vise.
E cumulul de zeci de generații, compromise
De-o „clasă” autodeclarată a fi esența lumii.
Căci tot ce o societate-și încropește
În cult, cultură, educație, morală,
În știință, economie, cercetare.. e vorbă goală,
Când singură-și trădează crez, se păcălește!.
De unde oare falsa paradigmă
Că indivizi într-un popor sunt doar câțiva
Filchizuiți, nenorociți avizi.. altundeva
Se perindând, pe rând, doar ei reprezentanți, de stigmă???.
Aceleași glasuri, ascunzișuri, minți și măști,
Se-auto tot clamând drept unici buni,
Din piedestale cumpărate prin hoții; nebuni
Ce-și vor la nesfârșit, doar ei, să ne conducă-n găști.
E răul la superlativ, de timp perpetuat,
Cu evidență și-i bazat pe proprii grile,
Create de indivizi, rămași în stadii puerile,
Dar care-nșeală!.. Prin neștiința maselor, sunt la mezat!!!.
Spurcată creatură, de hidoși agnostici,
Scursuri nerealizate altfel, pururi instinctive
De pseudo calități.. de ego cultivat în invective,
În tupeuri proclamate fără margini.. în prognostici.
E anacronica, sepulculara, depășita hoardă,
De interese -pururi haitelor și personale-
Ce dăinuie printr-o neînţeleasă acceptare..
A celor vinovat-neimplicați.. victimizați să ardă!.
Spurcat cuvânt, politica, e-o sinecură,
Asezonată veșnic, fără vreo justificare
De cult, profesie, de calități, de implicare..
E mizerabila mașinărie a imbecilității.. O impostură!.
E cert momentul de răscruce, întârziat
Pentru a crea reala scară a valorii,
Pentru-a lăsa -celor ce știu de matematica viorii-
Să-ncânte Terră și Univers.. Scăpând pe OM de hâdul plagiat!
07. 01. 2011

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - De… Foaie Verde

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Foaie verde doi dolari
strânşi pe timpuri chinuite,
-lepădaţi, că-s alţi mai mari-
din hoţii de „învechite”.
.. de fabrici, sonde, uzine,
CAP-uri, cooperative,
rafinări de stil.. benzine,
şpăgărăi, TV de „dive”.
Din salarii de o mie
unii-au strâns mai mult ca Statul;
„vrednici” şi-au făcut moşie
cu piscină şi Palatul!.
Stau cu fundurile pe fonduri
căscând în amiaza mare,
vânzându-şi între ei „bonduri”;
senatori, parlamentare!.
Nu mai fac asfalt că-i tare
şi ne-ncinge căpăţâna,
ne zdreleşte la picioare;
„Las-aşa, cum e… ţărâna!”.
În ani, de două decade,
s-a umplut ţara de domni;
moşieri, fisc ce te rade..
Vitregiţi de neuroni!!!.
Noi muncim cel mai puţin;
primii-n productivitate
la făcut ţuică şi vin..
Cei mai mulţi, cu mâini la spate!.
Talentaţi peste măsură
inventăm taxe şi dări
-pleonasme de anvergură-
cu folos pentru prădări!.
Avem soluţii la bine;
s-omorâm cât mai mulţi câini,
lătrând noi fără ruşine
turbaţi.. cu mănuşi pe mâini!.
Europei, la vecini, cerem
să ne dea şi nouă;
c-au prea mult şi-n schimb, barem,
le dăm rromi, să-i ia de.. ouă..
.. Nu de ciori, să-şi coloreze
neamul, le iubind prea mult;
să-i umple de coafeze,
la tapat.. cu furtul cult!?!.
Trei poliţii avem pe stradă
şi, parajudecători
ne-au golit de prin ogradă;
mâini în sac cu spărgători!.
Avem şcoli şi prin cătune
-d-alea-nalte, nu primare-
că primarii-s de renume
avocaţi.. fără cătare!.
La muncă nu mai e zor;
ne uităm la ziarişti
în horă-n televizor
numai ei, nu alţi.. artişti!.
Aa.., avem şi cognitive
de viaţă; soliste.. mute,
botoxflate, foarte dive,
în iarbă.. d-etno doar ştiute!.
La ce suntem buni, măi vere,
e că suntem scumpi la toate;
case, şpăgi.. Nu, la vedere!..
Nu pe dat!.. Suntem pe luate!.
Multe-ar fi de învăţat,
dar oricum nu-i mare brânză,
căci de spus şi de cântat..
n-avem pomi şi-atâta frunză!.
Foaie verde, la a plăti
taxe, statul cu tupeul,
buni suntem de când copii..
ne jucam frunze.. de-a leul!.
Puneţi tot mereu în frunte
Venetici, să vă dezmierde!
Vot le daţi, din mare-n munte!..
Iară ei.. Bani, foaie verde!?!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Deplâng

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

O națiune, țară, suntem mereu pe val,
Celebri-n Europa, prea bine cunoscuți;
Am depășit frontiere și orice areal..
Nu-i seminție-n lume să nu fim des văzuți!.
Avem cutume multe, originale, brand;
Proxenetismul, furtul, viol și tâlhărie.
Suntem de neîntrecut, într-un continuu trend
Și veșnic invocăm a noastră sărăcie?!.
Pe seculari nomazi nu-i mai numim țigani,
Cum lumea întreagă-i știe și nu-i peiorativ;
I-am avansat în rromi, descendenți din r.. romani?!?..
.. Plini de năravuri multe și lene drept motiv!.
Nici setea neîntreruptă -nu de cultură multă,
De surogaturi tari, etilice miresme-
N-o recunoaștem plagă; e cultul de-o ocultă,
De spirt de bărbăție băută din aghiesme!.
Ai noștri, vașnici tineri, nu la Paris învață,
Mânjesc Spiru Haret, un nume demn de stimă;
Sunt diplomați.. de genți, jargonul îl înhață,
În muzică-s experți.. Maneua e sublimă!?.
Suntem o garanție în creatori de taxă;
Ne batem cu „prostimea” de-un continent, întreagă,
Vânzând cu insistență noi dări.. Vrem nouă axă;
A furtului de bani și tot furt ca să-l dreagă!?.
La noi și Parlamentul e de parlamentare,
Nu de condus o țară; e vorbă și injurii..
Se duc ca la spectacol, ce nu-l plătesc; e luare
De șpăgi, sau stau să doarmă.. sau să-și expună nurii?!.
Și la dreptate facem continuu brevetări,
Căci doar se știe bine, justiția e oarbă,
Sau chioară, la săraci.. sătui de-mpovărări;
Căci șmecherii sunt, EA!.. Și-ați vrea, EA, să se toarnă???.
Dăm lecții de salarii pe bani împrumutați,
La creatori de-nscrisuri și cereri nesfârșite,
Ce-nvârt, ca în magie, zeci-mii de bugetați,
Făcându-și singuri reguli și pensii nesimțite!.
Oh, țară unicat, cu vot fără valoare,
Căci cel ales nu poate să schimbe, să conducă;
Niște senili, numiți, mențin urgentă stare,
Răstoarnă ierarhii..”crah” țării să inducă!.
O tristă existență-ntr-o lume, unicatul,
Excepție terestră de țară.. deveniți
Fără de leac, negând că voi sunteți păcatul..
Perversități, cu crez de Dumnezeu, sortiți!?!

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Poli… Ticuri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ce extaz ‘novator moșteniți din politici?..
Pragmatism au în fapte, ori delirul-n idei?
Cum un ieftin spectacol îl plătiți ca fanatici,
Când sunteți a lor „glumă” și-a lor sursă de lei!?
Care-i baza de calcul, dacă nu-i axiomă?
Cine-i face mai buni, mai deștepți, creatori?
Ce-au drept școală, sau știință.. vorbitori fără noimă?
Cum pot ei să conducă, fără a fi.. „conductori”?
Cine plata o face pentru timpuri pierdute
În palavre de-a spune, doar la alții să facă?
Cum de știu spovedanii-n testări neavute,
Căci la muncă-s doar vorbe.. Claca lor e.. „să treacă”!
Sunt cu sutele, mii, îmbrăcați peste poate,
Se aplaudă singuri, din cântări își fac imnuri,
Stau cu luni spilcuiți; purtători de cravate,
Înjurându-se într-una.. Confundând țel, cu „șpiluri”!
Unde-au neamuri, adepți, bani de ei împărțiți,
Nu îi doare de alții, căci spitalul e al lor;
Doar „mal praxis” aveți și în șpăgi îi plătiți..
„Reci ieșiri” aveți soartă, biet popor muritor!
N-au nimic din părinți sau câștig din breslași;
S-au ajuns prin minciuni ticluite-n cuvinte..
Doar împart ce trimite-ți și când ceri fug de lași..
Nu-ntreba ce-au promis, căci oricum te vor minte!
Bani și traiul mai bun îs onirisme promise;
Ce te zbați să produci, zi de zi cu efort,
Ei împart tot angros; ție-ți dau ceva fise,
Telefon să plătești.. Să-i anunți de ești mort?!
Și te-ndeamnă -frumoși, căci stau zilnic pe sticlă,
Toți curați, impecabili, cu mașini fumurii-
Să pui deget pe foaie, să-i alegi-n „tembelică”!
.. Cum te vinzi să muncești, pentru ei.. și-ai copii?!?
Ne-nțeles este omul, ce-a învățat tot prin știință
Priceput să devină, mândru, totul să facă
Și-i relicvă de slugă, acceptând neputință,
Când putea să-și conducă singur, țara ce-i dată!
Nici nu știi ce ușor e să-ți pui învățarea,
Cea din școli ce-ai toci, din plătit de părinți,
Să produci colectiv! Tu să fii acceptarea,
Să te dai celor mulți, să-i ajuți, nu să-i minți!
Doar voința lipsește, ori curajul minor,
Să vă luați crucea-n mână, cei cu școli și cinstiți,
Să produceți schimbări cu efectul major..
Să v-auto-conduceți, soarta s-o dezmințiți!!!

DOC feat Deliric 1 Vd - Genți de Bani

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Doc:
Aveam 9 ani în ’89, priveam de după geam,
Vecinul Dan a murit acolo, ce plângeam.
Nu înțelegeam ce-am realizat
Și-acum parcă am tot 9 ani, nu înțeleg de ce-au luptat.
Îi zice stat, ei cei ce stau degeaba
Însetat, n-am bani de bere, ei beau cu halba,
Din banii mei, banii tăi, banii noștri
Deci, practic, le facem cinste, cine-s proștii?
Eu sunt unul dar nu mai stau mult, mă car
Ăștia vor să ne culce ca marele cronicar
Dar încă pun alarme, sperând că te voi trezi
C-ajungi să mănânci de pe jos ca japonezii.

Refren:
Cât vrei să furi, domn ministru?
Uită-te-n jur, e sinistru
Știu c-o să ne vinzi pe toți
Doar ca să te scoți și d-aia ești hoț.

Deliric:
Ai genți de bani, ai genți de bani
Ai genți de bani, ai genți de bani
Genți de bani, ai genți de bani
Ai genți de fani, ai genți de bani.
Unii au umplut genți de bani, mulți ca Udrea
Alții îmi umplu capul cu mizerii, domnule Gâdea
Eu unde apuc să fug să scap de stres
Unde mă duc mă sug de bani, îi bles-
Tem… nu că sunt anti sistem
Da’s anti nesimțire că fură insistent
Și-s anti dezmințire că-i totul evident
Și-mi ies urgent din fire, privesc spre fundament
Și pun glonț pe țeavă, plec după ei
Decât să pun glonț pe țeavă să-mi zbor creierii
Vrei… s-o duci tu bine, cum rămâne cu ai mei?
Că buzunarele-s ușoare și leii sunt grei.

Refren:
Cât vrei să furi, domn ministru?
Uită-te-n jur, e sinistru
Știu c-o să ne vinzi pe toți
Doar ca să te scoți și d-aia ești hoț.

Deliric:
Ai genți de bani, ai genți de bani
Ai genți de bani, ai genți de bani
Genți de bani, ai genți de bani
Ai genți de fani, ai genți de bani.

VD:
Stai, stai un pic, nu mai e nimic comic
Numai tu mai râzi ironic din vârful lanțului trofic
Să scoți profitul pe braț gros, e simplu
Lași proști să geamă de foame, că-ntre timp tu…
Tragi să-ți faci vila 2 pe malul lacului
Dupa aia vii la noi, c-ai ajuns la fundul sacului
După aia vii înapoi și ceri în numele statului
De parc-ar fi vreun retardat vai de capul lui
Vorbim de un scop comun
Da’ al meu nu e să hrănesc porci în costum
Crezi că am orbit toți? Neah!
Nicdecum, ai ciordit, toți știu și toți o spun

Cmc - Închide Ochii, Deschide-ți Mintea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt sătul să fiu condus de hoți, de oameni fără caracter!
În ’89 ai vrut libertate, acum n-ai bani să cumperi un ecler.
În p***a mea, hai să dăm în ei fără pic de milă,
Mi-e silă când te văd că stai în limuzină cu burta plină.
De ce vă mirați când vedeți mii plecând din țară?
Afara se muncește pe bani mai mulți decât în țara asta murdară.
Speram să nu zic niciodată asta, dar mi-e rușine că-s român,
Totuși rămân, pot să lupt [Yo!], plecarea mi-o amân.
Trag și vorbesc non-stop, și laud pe cei
Ce au gânduri mărețe, nu sunt în goana după lei.
Asemenea oameni, trebuie să aibă susținere în spate, târâș pe coate:
Înaintăm cu greu printre grenade.
Pun pistolu-n cap, trag!
Nimic!?! Gloanțele sunt oarbe!
Nu meritați nici să muriți,
Da-ca-n p**a mea de javre!
Că noi sunt puțini, m-asculți?
Că voi mulți tâmpiți inculți,
Desculți ce din greșeli nu vor niciodată să învețe.
Sistemul a respins mai mereu minți mărețe.
Închide ochii, române! Treci peste, oricum nu vezi nimic..
Te-ai legat de-o singură speranță: vrei să câștigi la loz în plic..
Din 4 în 4 ani te duci fericit la urnă
Sperând c-acum cineva-ți va oferi și ție cineva o viață bună.
E doar un joc al intereselor,
Un joc ce nu-i deschis tuturor,
Fiecare-și trage parte,
Eu zic să-i dăm în mama lor!.
DIferit:.
Ăștia-s fraieri, atacă oameni mici lipsiți de minți,
Gaști de inculți cu aere-s.
În lumea asta eu-s Ares,
Sar peste orice prag mental pus,
Trag primul cartuș verbal!
Cu ce m-aleg?
Dreg prostia lor și lașitatea voastră.
Cred că trec mult peste limitele admise,
De-aia vă stau înainte ca un ghimpe:
Pe mine nu mă puneți pe false piste!
Orice modalități de cunoaștere-s strict interzise.
Parcurg des curse lirice inadmisibile,
Precum piese smulse din centre anti, nepermise
Desprinse din vise realiste des prinse în realități neatins.
Deslinse în c*r, personalități false fac dese crize
Când dens gânduri concentrate conectate conduc la mers spre scânduri.
Cât despre resturi, când doar de miezuri
Când par centrul răului.
E rândul meu, gestul meu:
Ce sunt eu? Un zeu!
Va văd pe toți: cinstiți, corupți, rupți de realitate, tâmpiți.
Eviți astea? Ești indiferent!
Noi suntem oastea cu soldați în acțiune permanent.
Pun accent pe esențial fără să-mi pese de aberații.
Implicați în altercații cu tații societății, cu ratații,
Da’ nații întregi s-au orbit de lumina banului.
Alții ce le stau în frunte ascund multe ce-ar explica domeniului straniului.
Ascult cu minte cum flinte pun capăt vieților.
Fii cuminte! Ce-ți arde de războiul pornit pentru banii lor?
Cum te angajezi frate să omori?
Să fii rănit pentru binele lor, în numele lor?
În numele nostru, -ți zic: Oprește-te!
Închide ochii! Deschide-ți mintea!
Acum deschide iar ochii,
Curios e că vezi altfel oamenii.
Acum ești un alt „eu”, mergi cu tupeu!
Voi fi mereu în fața ta să sparg ușile cu mii de lacăte blocate,
Să-nchid fiarele în cuștile lor rău famate.
Dispun de ură lirică, des pun cianură în poțiuni vitale.
cMC i-o uniune mitică organizată în porțiuni mentale
Ce emit semnale pe beat.
Se poate anima gândirea, și-o s-o facem.
Anii ce-or trece pentru revelație-i consider reversibili,
Deci v-aștept deștepților să treceți prin operație:
Din Siddhartha Gautama treci în Buda,
Din K’ung-fu-tzu în Confucius,
Din Iisus în Fiul,
Din Eminovici în Eminescu!
Între timp, fluviul distribuie substanțe narcotice.
Tripu e de ne-nțeles, căci dac-ai înțelege, ai arunca-n aer bazinul hidrografic!
Medici fraieri se-nchină când îmi văd sistemul transpus miocardiografic
Sau cei doi plămâni în plan radiografic.
Nici vorbă de trafic!
Doar o formă ce-mi menține mințile la apogeu.
Intri-n comă la primul pas spre exploatarea acestui EU.
N-o mai face!
Fie că-ți place, fie că nu,
N-o să mă schimbi,
N-o să poți să-mi schimbi părerea!

Concr3T - 20 De Ani

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Încerc să schimb ceva
Toți politicienii încep a ne enerva
Dar nu cred că pot să fac asta
Dar totul se reduce la vârstă
Care nu ne lasă să schimbăm din nou sistemul
Nu ne mai ajută nici naționalismul
Lumea încearcă să te fure
Cât poate lumea să îndure
În ’89 nu am schimbat nimic
Același sistem comic
După 20 de ani începeți să arătați
Politicienii au uitat de săracii oameni decedați
Dar mulți tineri nu știu ce-a fost atunci
De familiile care au rămas cu urmele adânci
În suflet pierzându-și soții, părinții, copii
Înghițindu-și sentimentele gropii
Au murit oameni ca să ne fie nouă bine
Dar putea să le spună cineva, oare ce vine
Nu au știut și au murit pentru noi
Ca să fie bine pentru voi
Dați vina pe comuniști
Dar tu nu știi..
Ce-a fost atunci, frate
Că totul se reducea la a bate.

Refren:
După 20 de ani nu am schimbat nimic
Vom trăi sub același regim comic
Care ne îngroapă pe toți în datorii și lacrimi
A rămas revoluția în ale noastre inimi..

Partea 2:
Am aripile frânte acum
Nu pot să cred cum
Am putut să-mi frâng aripile
Trăiesc doar cu amintirile
Care mă dor și nu pot să adorm ușor
Să scap de persoanele care vor
Să îmi fure și ultimul gram de fericire
Și îmi răpește ultima lacrimă de iubire
Cred că vreau să fug
Încerc să adaug
Pas după pas
Președintele actual coborât de pe vas
Ați furat comuniștilor
Măcar acum tăceți buah m***or
Furați pentru voi dar uitați de noi
Cei care v-am făcut pe voi
Ați ajuns pe spatele nostru acolo
Dar voi vă credeți un nou Apolo.

Refren:
După 20 de ani nu am schimbat nimic
Vom trăi sub același regim comic
Care ne îngroapă pe toți în datorii și lacrimi
A rămas revoluția în ale noastre inimi..

Mulți români pleacă din țară
Și acest sentiment începe să doară
Dar pe voi nu vă doare
Ce veți schimba oare
V-aș condamna pe toți d’acolo
Dar eu o ard pe versuri solo
Aș lua armele și v-aș înlătura fraierilor
Cei d’acolo sortiți viciilor.

Refren:
După 20 de ani nu am schimbat nimic
Vom trăi sub același regim comic
Care ne îngroapă pe toți în datorii și lacrimi
A rămas revoluția în ale noastre inimi..

C. I. A. - Ne Aude Cineva

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Vrem hip-hop la radio, nu știm doar să-njurăm
Vrem liberate-n gusturi, nu toți ne-asemănăm
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Cenzurați de cei care încă se tem
Ne luăm dreptu de-a refuza să facem parte din sistem
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Oricât ar fi de greu am sânge-n pumn mereu
Și n-o să poți să-mi furi ce e pe drept al meu
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Goliți de ce e bun ne încărcăm cu rău
Și instinctiv urâm tot ce devine al tău
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Avem un președinte un (?) și-un premier
De câte ori s-ar tot lovi percuția sună la fel
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Noi nu amenințăm nu divulgăm vreun nume
Sintagma „vei murii ba” devine promisiune
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Oricât ai încerca să fii de-aderat române
Cam cât crezi că însemni oricunde-ai fi pe lume
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva
Nu e atac la persoana aș zice atac la persoane
Sunt unu dintre cei mulți vreo 20 de milioane
Ne-a’ ne-a’ ne-aude ne-aude cineva ce ce ne-aude ne-aude cineva

Cartier - Aici în România (Skit)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nimic nu, nu mai merge bine
Totu’ e exact ca înainte
Sunteți ca niște animale
Fără suflet și-năuntru goale
Iar eu sunt fără scăpare
Din această lume plină de teroare
Nu e de mirare
Că nu mai am nimic în buzunare
Ma-ți golit și pe mine, stupoare
Totuși mă întreb, de ce oare?
Mai stau printre cei care
M-au trimis și pe mine la plimbare
Și mi-au închis orice cale de scăpare
Sunt ca într-o închisoare
O închisoare mult prea mare.
Să vă spun bine ați venit în România
Țara unde vezi parlamentarii cu lăcomia
Țara unde vezi autostrăzi încă neterminate
Țara unde vezi copii ce se joacă, cu zile nemâncate
Țara unde poți să te droghezi zi de zi
Țara unde poți să furi tu știi
Țara unde poți să dai în cap
Aici în România, totul se poate întâmpla.