Nichita Stănescu – Sincopa
Se rupe totul, adânc, de neuitat,eu, inima, tu, inima; adevărulse lasă să fluture netulburatca peste frunte, doar părul.Unul vine, celălalt așteaptă.Repezi cuvinte goale: nu și da.Fiecare secundă-i o treaptăpe care altădată moartea se cobora.Se lasă întuneric, se lasă lumină;se aruncă ancora printre pești.E o bulboană, un vârtej, o dulbină:vorba sunt, vorba ești.Noi doi am vrea … Citește mai mult