Sin – Versuri.pro

Salvatore Quasimodo - Păcătosul de Mituri

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

De-ale păcătosului de mituri,
amintește-Ți inocența,
o Eternule; și de extazele,
și de funestele stigmate.
Are semnul Tău de bine și de rău,
și imagini în care suferă
patria pământului.

Charles Baudelaire - Două Surori

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Curvia și cu Moartea sunt fete iubitoare,
Bogate-n sănătate, culante-n sărutat,
Al căror pântec vergur, sub hanțele-i murdare,
Nicicând nu leagă roade, oricât e de arat.
Poetului sinistru, ibovnic fără stare,
Cu ură pe familii, cu trecere în iad,
Mormântul și bordelu-i arată, fiecare,
Străin de remușcare, un căpătâi de pat.
Sicriul și alcovul, în blasfemii fecunde,
Ne dăruiesc cu rândul, ca bunele surori,
Plăceri îngrozitoare și blestemați fiori.
Când mă îngropi, Curvie, în brațele-ți imunde?
Spre a-ți sfida rivala, o Moarte, ce aștepți
Să-ți pui chiparoșii negri pe mirții ei infecți?

Christian W Schenk - Ultimul Păcat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Te miri, o, Doamne, cât păcat pe lume!
Ne-ai dat pământul, secetă și rune
Să descifrăm taina din bob de grâu
Când lumea curge-n lume prinsă-n frâu?
Că Te-am uitat și am uitat de bune
Te miri, o, Doamne, cât păcat pe lume?
Te uiți la noi, oglindă ce Ți-e datul,
Și nu-nțelegi minunea și păcatul?
Ai fost prea vrednic și cu noi prea darnic,
Ne-ai zămislit cucernic și prea harnic!
Te miri, o, Doamne, cât păcat pe lume
De Te-am uitat și nu-Ți mai știm de nume?
Dându-ne-Ți ființa, sufletul și visul
Ne-ai dat orbirea să-i vedem abisul,
Ne-ai dat puterea Mumei fără Mume:
Te miri, o, Doamne, cât păcat pe lume?

Sanctuar - Secrete Întunecate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Într-o liniște moartă închisă-ntre blesteme,
Îți apar pe piele mii și mii de semne.
Văd cum iadul se aprinde-n ochii tăi.
Privirea ta mă atinge
Și-mi provoacă durere
Dincolo de toate simt numai plăcere.
Glasul tău mă face să-mi ies din minți.

Refren:
Și sângele-mi fierbi
Și-n vene-mi așterni
Păcate ce nu pot să le șterg..
Am sufletul frânt
Și aș vrea să îl vând,
Departe de tine să-l ascund.

Printre făclii de ceară văd cum te apropii,
Îmi zâmbești puternic în puterea nopții.
Ard dorințele în mine, știi că te vreau.
Secrete întunecate sunt ale mele gânduri
Și mă răstignesc în repetate rânduri.
Cel mai frumos păcat al meu ești tu!
Pereții vechi de humă au inscripții sfinte,
Adăpostesc scripturi și câteva morminte.
Vântul pare să-mi șoptească doar ce vrei tu.
Vrăjit de chipul tău rămân fără cuvinte.
Știu că o veșnicie te voi păstra în minte.
Mântuirea e departe de sufletul meu.

Stephen Crane - Am Stat Pe Un Loc Înalt

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Am stat pe un loc înalt,
Și am văzut, dedesubt, mulți diavoli
Alergând, sărind,
și cărarea în păcat.
Unul privi în sus, rânjind,
Și a zis: „Tovarășe, frate!”

Margareta Clipa - Grea Îi Viața Omului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Verde-i frunza codrului,
Grea îi viața omului,
Tot un dus, tot un venit,
Niciodată liniștit,
Un ochi doarme, altu-i treaz,
Tot un bine și-un necaz.
Verde-i frunza codrului,
Scurtă-i viața omului
Cu amar și greutăți,
Numai nu-i la fel la toți,
Nu-i la fel și nici o dată,
Duce-o viață zbuciumată.
Verde-i frunza codrului,
Așa-i viața omului,
Că nu poate duce-n spate
Traista plină de păcate
Că-s prea multe și-s prea grele
Pe drum mai arunci din ele,
Și pe rând le-oi azvârli
Să fac loc la altele.

Cassian Maria Spiridon - Tu Ierți Păcate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Tu ierți păcate
la care nici gândim
noi am văzut
albele porți
prin care se intră în păcat
ce-nfricoșată aventură
sub anatema veșniciei.
Tu iartă
că încă te-nțelegem
acum trăim
înconjurați de nori și stele stinse
de îngeri fără aripi
în timp ce ne-nfășoară
o ploaie sublunară
de reci inimi.
Se umple potirul
ne-ngăduitelor speranțe
sunt călător printre pustiuri
în umbră de sărmane schituri
și închinate mănăstiri
urmezi drumul de mesteceni
supus la vântul
ce suflă prin gulaguri

Radu Gyr - Cireșule

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cireșule cu frunze tremurânde,
neprihănit și tânăr voievod,
surâzi cu flori, binecuvânți cu rod,
sfințești cu patrafirul umbrei blânde.
Tu schimbi în daruri tot ce-aduni din glod,
ci eu mă-ncheg în desfrânări flămânde,
sunt numai mârșăvii și numai pânde,
mă sparg în uri și-n pofte mă slobod.
Tu vii și-acum din rai pe huma asta,
pe care-o pângăresc de-a curmeziș,
și dacă-ți suie-omizile pe casta
lumină a cerescului frunziș,
vin din osânda mea, cresc din năpasta
cu care spurc toți îngerii trimiși.