Simion Felix Martian – Steaua Speranței

A patra zi a falnicei CreațiiAduce-n cer, nu doar luminători,Ci, răspândite-n infinite spații,Grupate-n mii și mii de constelații,Și stelele, aștrii strălucitori.Nu știm ce taine sunt ascunse-n steleȘi nici n-avem dorința de a ști,Dar la-mplinirea vremii, printre ele,Prin spuza de scântei ca mici candele,O stea, ca semn divin, pe cer sclipi.Magii din Răsărit, scrutând tăria,Au înțeles … Citește mai mult

Simion Felix Martian – După Sărbători

Doar un covor de cetină uscată,Lipsit de strălucire, de culori,Din ramura de brad, sacrificată,Mai aminteşte că „a fost odată”O atmosferă… ca de sărbători.Gonit de timp se stinge prin unghereEcoul clopoţeilor de-argint,Şi un colind de ieri, acum tăcere,Cu-o ultimă zvâcnire de putereSe-ndreaptă spre-al uitării labirint.Năştea ieri constelaţii irealePe cer al artificiilor foc,Azi, curcubeie artificialeDe becuri prinse-n … Citește mai mult