Ana Blandiana – Seism

Pământul cutremurat, neliniștit, isteric,Pământ cu valuriCa o mare,Taina zbătându-se să-și ținăAscuns în grâneSufletul de foc,Vânat bogat și slab din fire-n stareS-amestece cu spaimă la un locStrăvechi ruini și demolări viitoareCe-ar mai puteaDin val să nască decât val,Sfărâmat și iarăși luând-o de la capăt,Oare? Pământ natalFăcut ulcioareDin care timpu-a curs la întâmplareȘi-a devenit istorieÎn treacăt