Daniel Vişan-Dimitriu – Sonetul Valului de Timp
Privește! Ce nor s-a ivit!Îmi pare că poartă secundeCe-au fost și se-ndreaptă spre undeÎn care să-și afle sfârșit.N-au cum, cerul tot, să-l inunde!Va fi un frumos răsărit,Iar noru-i deja risipitȘi-ncearcă, în timp, a se-ascunde.Sub cerul senin, liniștit,Pe marea cu valuri, s-o frângeO rază ce s-a despărțit.De soare și pare că plângeÎn valul din timpul pornitSecunde … Citește mai mult