Stefan Augustin Doinaş – Secțiune cu Codobatura
Acum eu trebuie să mă grăbesc; o partedin sferă încă sună-n gol și vântulîncepe să se-aline. În văzduhuri,ca-n rumeneala unui măr, se-anunță,treptat, un licăr sumbru. Sus, pe casă,o pasăre e singura zvâcnirecare participă la scena asta.Dar nici căderea vântului, nici parteadin sferă, care sună-a gol, nici sumbrulpresimț din aer nu sunt pentru ea;și – după … Citește mai mult