Versuri corectate și adnotate
Între masca de brumăși cea de verdeață –iată, momentul în care naturaîși sporește sublima ei față.Ah, frumoasa! Priviți-i umeriiși această sinceritate clară ce îndrăznește…În curând din nou își va juca rolulîn piesa încâlcită pe care vara obișnuit o urzește.
Cât de tăcut se schimbă anotimpurile. Se înnoptează la nesfârșit.O bancă de răchită stă singură, uitată sub arboriîn umezeala străvezie și aburii ce urcă din pământ.Nu-i vorba de tristețe; nici de așteptare măcar; nimic.O mișcare încremenită se întinde spre ieri și spre mâine.Broasca țestoasă e piatră printre ierburi;peste puțin se mișcă –blând neprevăzut, tainică complicitate, … Citește mai mult