scara oranjeriei

Versailles.Aidoma unor regi pășind aleneca, după datini, să se-arate-ararprin șiruri lungi de plecăciuni curteneîn mantia singurătății doar –.Tot solitară printre pălimare,ce se înclină-abrupt de cum pornesc,se-nalță scara: lin, și-apoi dispareîn cer spre nicăieri, prin har zeiesc;de parcă ea poruncă ar fi datsuitei să rămână-n loc, departe;și s-o urmeze n-a mai cutezat,și trena-i grea nu-i nimeni … Citește mai mult