Refren:
Libertate în exprimare,
Și cuvânt.
Egalitate-ntre oameni,
Doar o vorbă-n vânt,
Și dacă toate,
Ar fi gratis pe Pământ,
Oare câți dintre noi,
Nu și-ar dori mai mult?

x3

Rashid:
Sunt sătul de voi,
N-am nevoie de voi,
Sunt sătul să fiu sărac,
Și cu nevoi,
Spun destul,
Am fost mințit, furat,
Apoi, ca să-mi permit,
Să vă mai cred, s-o credeți voi.
Zici nu lua mită,
Da’ ești primu’ care-o ridică,
Apari pe sticlă,
Spui, sunt persoana potrivită,
Lumea e plictisită,
Sătulă să-nghită momeala,
S-o-nghită, nu se mai lasă prostită.
Să fii român e-o aventură,
Înzestrat de natură,
Cu calități reale,
De pugilist pentru centură,
Ai o bărbie dură
Și-un ficat de fier,
Brațe de oțel,
Muncite pe șantier,
Ești român,
Ești sătul de adrenalină,
Muncești fără odihnă,
Alergi parcă n-ai splină,
Sătul să vă car în spate,
Hoția și lăcomia.
Sunt sătul de toate astea,
Da’ nu-s sătul de România.

Refren:
Libertate în exprimare,
Și cuvânt.
Egalitate-ntre oameni,
Doar o vorbă-n vânt,
Și dacă toate,
Ar fi gratis pe Pământ,
Oare câți dintre noi,
Nu și-ar dori mai mult?

x2

Byga:
Nu, noi am uitat că suntem liberi,
În țara asta,
Făcută cadou de tine,
Și n-am fugit printre străini,
Am rămas aici,
Indiferent de cât de greu,
Indiferent de câte piedici.

Phila:
Suntem sătui de pile,
De posturi aranjate,
Câte vile, terenuri,
Toate furate peste noapte.
Sătui de-atâtea abuzuri sau combinații,
(Ne fac să ne ducă-n spate alte generații).

Byga:
Sătui de mentalitate,
De ambulanțe-ntârziate,
De familii ce muncesc
Doar să plătească rate.
De birocrație,
Și funcționare supraponderale,
De medicamente scumpe,
De șpaga din spitale.

Phila:
Sătui de bugetu’ administrat de bișnițari,
De mărunțișu’ dat momeală pentru pensionari.

Byga:
Sătui de criză, ca scuză
Pe voi v-amuza,
Că după aproape 20 de ani,
Lumea tot e confuză.

Phila:
Sătui de lăcomie,
De corupția-n justiție,
De preoți excroci,
De poliția, miliție.
Sătui de media,
Intoxicarea noastră,
Dar nu sătui de-ajuns,
Încât să ne goniți de-acasă.

Byga:
O să milităm mereu,
Pentru drepturi fundamentale,
Fie c-o să fie-n stradă,
Sau pe instrumentale,
Și deși sătui, sătui
Să fim sătui,
Noi suntem cei mulți,
Dar n-o să fim proștii nimănui.

Refren:
Libertate în exprimare,
Și cuvânt.
Egalitate-ntre oameni,
Doar o vorbă-n vânt,
Și dacă toate,
Ar fi gratis pe Pământ,
Oare câți dintre noi,
Nu și-ar dori mai mult?

x3

Ref:
Fără impresii și fără pac-pac
Am căzut, m-am ridicat, da’ am luat-o de la cap
Vă spun sincer, m-am cam săturat
Orice copil răsfățat mai nou arde pe rap. (x2)

Nu copiez pe nimeni și n-am de gând s-o fac
Dar promit să copiez dacă n-o să știu la bac
De-abia a ajuns la pubertate, microfonul în mână
Și mai nou nici nu-i pasă cât de penibil sună
Zice c-a agățat ceva și c-a fumat ceva
Astea toate după ce l-a alergat poliția
Viața de noapte și fetele de pe cuburi
Dar el nici măcar nu are acces în cluburi
Cu bani de la mămica a fugit în studio
Și ne cântă cum e viața pe la el prin ghetou
Sincer, m-am cam săturat de rapperi de duzină
Eu vin cu bricheta, voi aduceți-vă benzină
Băi, băieți, microfonul nu e jucărie
Măcar taci naibii înainte să zici vreo prostie
De ești decis tu mă opresc sau mai vrei?
Versuri scrise întors de la schimbul 3.

Ref:
Fără impresii și fără pac-pac
Am căzut, m-am ridicat, da’ am luat-o de la cap
Vă spun sincer, m-am cam săturat
Orice copil răsfățat mai nou arde pe rap. (x4)

Ref:
Ăștia-s prietenii mei
Care vreau să scap de ei
Am câțiva, nu vreau mai mulți
Sunt sătul de prefăcuți (2) bis.

Să se plângă și să ceară
Mulți prieteni vin la mine
Dar nu știu nimic de ei
Atunci când le merge bine (2) bis

Ref:
Ca ciupercile când plouă
Se înmulțesc prietenii
După ce se schimbă vremea
Nu-i mai vezi a doua zi (2) bis.

Ref:
Ăștia-s prietenii mei
Care vreau să scap de ei
Am câțiva, nu vreau mai mulți
Sunt sătul de prefăcuți (2) bis