Georg Trakl – O Sălășluire
O, sălășluirea-n tăcerea grădinii-amurgite,Când ochii surorii s-au deschis în frate rotunzi și-ntunecați.Purpura zdrobitelor guriS-a topit în răcoare de seară.Oră ce sfâșie inima.Septembrie-a pârguit auriile pere. Dulceață de tămâieȘi daliile ard lângă vechiul gard.Spune! noi unde am fost, când în luntrea neagrăTrecuserăm seara pe-alături.Deasupra zbura cocorul. Brațele înghețândStrângeau ceva negru, și sânge curgea înăuntru.Și albastru jilav … Citește mai mult