Constanţa Buzea – Roua Plural (4-6)
4Că nu mi-e dor de nimeni,că toți cu mine sunt,că nicăieri părerileși că aici e neîncăpător.Că mama trece printre crengături,că toate într-acolo sunt pornite,că mi se-ntoarce tot ce dau,că omul aflădar nu merită să știe. 5Calme păsări,pliscuri prin care alunecă sufletul,sine din sine venind,zgripțori albi poartă.Cu față de valuri cu cheia în brațe,victima înaintează cu … Citește mai mult