romania plange – Versuri.pro

Haarp Cord - Un Singur Gând

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

DRAGONU’:
Vreau o Românie plină cu flori,
Cu icoane în școli și monarhi lucrători,
Cu mănăstiri ca niște trandafiri,
Din fir crește safir, miroase a mir.
Sângele vărsat de martiri, de mucenici
Nu se uită în timp,
Dimpotrivă, ei simt,
Mai aproape fiind de poporul român.
Valeriu Gafencu, model și exemplu,
Gheorghe Calciu-Dumitreasa sau
Fiul Andrei și cu nevasta,
Arsenie Papacioc, Renaștere,
Bobotează, Crăciun, Paștele
Sfânta Parascheva, moaștele,
Lume multă, recunoaștere,
A doua naștere prin cunoaștere,
Trec prin țară prin toate orașele.
E o Românie cu credință puternică, mare,
Devastată, controlată prin televizoare,
Manipulată, oprimată, călcată-n picioare
De masonerie, clasa conducătoare.

REFREN (x2) :
Da’ până când,
(Până când?)
Cântând,
(Cântând)
Vor ieși strigând:
„România, plâng! „
Într-un singur gând
Sunt generații la rând!
Tre’ să mă crezi pe cuvânt,
Aici pământul e sfânt!
PRRRRA!

CEDRY2K:
Privim cerul așteptând artificiile,
Dar cerul ne privește așteptând sacrificiile.
Să-nvingem fricile, viciile,
Unii-s ca furnicile,
Când inamicii le sapă edificiile.
Mie-mi trebuie Scriptura,
Nicidecum reguli noi,
C-aproape reușisem să mă tâmpeasc cu Freud.
Și cu toate că mi-ați făcut sufletu’ sloi,
Caut puterea să mă rog la Domnu’ pentru voi!
Că tot ce mă guvernează: viciul, minciuna,
Nu-mi mai pot satisface capriciul niciuna
Și-am văzut numa’ o rază, da’ nu-s chitros,
Tre’ să fim cu toții câștigați într-un Hristos.
Și lumea vrea să vadă minunea ca să creadă
Da’ până vezi Lumina îți tre’ credință oarbă
Sau ești orbit de har, ba?
Că ura-ți face sângele să fiarbă,
Lasă îngerii s-o soarbă!

CARBON:
E-o țară binecuvântată,
Suntem buni de gazde,
Sub evantai de raze
Țăranii trudesc pe brazde,
Legați de pământ prin legământ
Rugăciunea în gând,
Mulțumind celui de sus
De la răsărit la apus.
Fericirea sta în simplitate,
Nu în bună-stare,
Îi vezi cu fețele zâmbitoare,
Te primesc cu pâine și sare.
Uniți sub tricolor prin credință
Indiferent de condiții
Să ducă mai departe valori spirituale, tradiții
E tot ce contează, inima poeților încă vibrează,
Când alții ne-alterează identitatea,
Sfinții veghează
Să ținem trează conștiința
Acestui neam de creștini,
Să prețuim ce-i al nostru,
Să știm să ne ferim de declin,
Că demonii stăpânirii
Destramă familii, hora unirii
Și-ți promit batjocoritor
Catedrala Mântuirii.
Totuși, în ciuda umilirii și patimirii,
Încă vad sclipiri în ochii românilor
Ce scriu jurnalul fericirii!

Haarp Cord - Un Ultim Gând

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Vreau o Românie plină cu flori,
Cu icoane în școli și monarhi lucrători,
Cu mănăstiri ca niște trandafiri,
Din fir crește safir, miroase a mir.
Sângele vărsat de martiri, de mucenici
Nu se uită în timp,
Dimpotrivă, ei simt,
Mai aproape fiind de poporul român.
Valeriu Gafencu, model și exemplu,
Gheorghe Calciu, Dumitru sau
Fiul lui Andrei și cu nevasta,
Arsenie Papacioc, Renaștere,
Bobotează, Crăciun, Paștele
Sfânta Paraschiva, moaștele,
Lume multă, recunoaștere,
A doua naștere prin cunoaștere,
Trec prin țară prin toate orașele.
E o Românie cu credință puternică, mare,
Devastată, controlată prin televizoare,
Manipulată, oprimată, călcată-n picioare
De masonerie, clasa conducătoare.

REFREN (x2) :.
Da’ până când,
(Până când?)
Cântând,
(Cântând)
Vor ieși strigând:
„România, plâng! „
Într-un singur gând
Sunt generații la rând!
Tre’ să mă crezi pe cuvânt,
Aici pământul e sfânt!
PRRRRA!.

CEDRY2K:.
Privim cerul așteptând artificiile,
Dar cerul ne privește așteptând sacrificiile.
Să-nvingem fricile, viciile,
Unii-s ca furnicile,
Când inamicii le sapă edificiile.
Mie-mi trebuie Scriptura,
Nicidecum reguli noi,
C-aproape reușisem să mă tâmpeesc cu Freud.
Și cu toate că mi-ați făcut sufletu’ sloi,
Caut puterea să mă rog la Domnu’ pentru voi!
Că tot ce mă guvernează: viciul, minciuna,
Nu-mi mai pot satisface capriciul niciuna
Și-am văzut numa’ o rază, da’ nu-s chitros,
Tre’ să fim cu toții câștigați într-un Hristos.
Și lumea vrea să vadă minunea ca să creadă
Da’ până vezi Lumina îți tre’ credință oarbă
Sau ești orbit de har, ba?
Că ura-ți face sângele să fiarbă,
Lasă îngerii s-o soarbă!.

CARBON:.
E-o țară binecuvântată,
Suntem buni de gazde,
Sub evantai de raze
Țăranii trudesc pe brazde,
Legați de pământ prin legământ
Rugăciunea în gând,
Mulțumind celui de sus
De la răsărit la apus.
Fericirea sta în simplitate,
Nu în bună-stare,
Îi vezi cu fețele zâmbitoare,
Te primesc cu pâine și sare.
Uniți sub tricolor prin credință
Indiferent de condiții
Să ducă mai departe valori spirituale, tradiții
E tot ce contează, inima poeților încă vibrează,
Când alții ne-alterează identitatea,
Sfinții veghează
Să ținem trează conștiința
Acestui neam de creștini,
Să prețuim ce-i al nostru,
Să știm să ne ferim de declin,
Că demonii stăpânirii
Destramă familii, hora unirii
Și-ți promit batjocoritor
Catedrala Mântuirii.
Totuși, în ciuda umilirii și patimirii,
Încă vad sclipiri în ochii românilor
Ce scriu jurnalul’ fericirii!.

Vescan - Sub Același Tricolor (Mesaj Pt Cotroceni)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Nu vezi că țara ta plânge, plânge,
Singurii ce râd când România plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge,
Avem o țară bogată, falimentată,
Problemele noastre scad, vilele voastre, nenumărate, nenumărate.
Hai coboară din mertan să poți să vezi măcar o zi,
Oare totul dintre noi, dintre mii de datorii,
Hai dă o tură de țară, apoi o tură de lume,
Și sigur înțelegi de ce n-avem toți chef de glume,
Deșteaptă-te române cântă toată România,
Că e altă zi sub soare în care împărțim sărăcia,
Deșteaptă-te române ce rămâne de noi peste ani,
Dacă ei ne vând cu totul, totul pentru bani.
Totul pentru ei, dar pentru ei tu nu contezi deloc,
Al dracu declar tot ce vor e să votez pe loc,
N-avem nimic de dat, nimic de luat, nimic de aplaudat,
N-avem nimic de fapt, un popor forțat, adaptat,
Am așteptat zilele cu soare, domnilor tot așteptăm,
Și știm cu toții toate trec dar până atunci cum rezistăm,
Suflete probleme, frate pentru frate, țara nimănui, aici nimeni nu împarte.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România noastră plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Sub tricolor alergăm, dar ne-am trezit singuri pe pistă,
Și când a fost vorba de bani s-au trecut singuri pe listă,
Sub tricolor nenea, știi nesimțirea ta există,
Dar nici faliți de tot, n-avem nevoie de batista,
Știm să zâmbim pe rând dacă nu ne permitem toți deodată,
Și orice ar fi nu o să ne vezi vreodată cu fruntea aplecată,
Cu sufletul în stradă, România e și a noastră,
Mesaj pentru cotroceni, ne e dor de absența voastră.
Cică e criză financiară, 25% jos din salarii,
Că oricum aveam o viață prea roz, nu?
De parcă tu știi, zâmbind cu cardul gol,
De parcă vezi și tu cum știi ce ceri doar un viitor,
Sub tricolor domnilor vorbesc în numele lor,
Și pun pariu că toți vor să te vadă o zi în locul lor,
O zi în România fără cardul tău full non-stop,
Non-stop conduși de oameni ca legea lui Boc.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România noastră plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Avem același tricolor, aceleași trei culori în sânge,
Singurii ce râd când România plânge,
Ne cam ajunge, sigur ne ajunge,
Sigur ne ajunge,
Singurii ce râd când România plânge.
Nu furând steaguri albe ne târăsc la războaie,
Și tot ce ne promit apoi e apă de ploaie, apă de ploaie?
Tot ce ne promit apoi e apă de ploaie,
Și acum pe bune nu mai trebuie să mai minți,
Pe bune numai dacă nu ne simți,
Pe bune m-am prins că vrei doar războaie,
Și tot ce promiți e apă de ploaie, apă de ploaie?
Tot ce ne-au promis a fost doar apă de ploaie,
Și acum pe bune nu mai poți să mă mai minți,
Pe bune numai dacă ne simți,
Pe bune m-am prins că vrei doar războaie,
Și tot ce promiți e apă de ploaie, apă de ploaie?
Vorbesc în numele lor, avem probleme pe umeri hai încearcă să le numeri.