revolta populara – Versuri.pro

Doine - Ciocoiul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Frunză verde baraboi,
Mă-ntâlnii cu un ciocoi:
„Bună cale, mai române”
„Mulțumim, ciocoi de câine”
„Mai mojice, tu ești beat”
„Latră, ciocoi gulerat,
Că eu astăzi n-am mâncat”
„Mai mojice, mojic rău,
Las’ că mi te-oi drege eu
Când a veni birul greu”.
„Alelei! pui de ciocoi!
De te-aș prinde la zavoi,
Să-ți dau măciuci, să te moi,
De piele să te despoi.
Ca să-mbrac cu pielea ta
Pistoalele și flinta,
Vântul să nu le pălească,
Ploi să nu le ruginească,
Ochiul să nu le zărească”.

Cedry2K - Zilele Fricii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

„Do you know what \”nemesis\” means? A righteous infliction of retribution manifested by an appropriate agent. Personified in this case by an ‘orrible c***.. ME! „.
Ma simt ca un soldat inrolat in razboi,
sapand inca o data incordat galerii printre munti de gunoi.
Nu mai pot da inapoi! Terra e in genunchi, in noroi
si din rani ii curge puroi si sange suvoi.
Caci ei fac operatii complicate cu complicatii mortale pentru noi
si-n declaratii oficiale nu-s informatii reale
despre nivelul de radiatii solare, provocand deflagratii nucleare.
E tot sistemul in conflagratie cu ecosistemul
aducand blestemul celor mai mari urgii –
ploi acide, tsunami devastatoare si tornade de gradul 5.
Esti mancat cand faci plaja la soare cu dinti.
Pe Doamne-Doamne nu-l minti incercand sa pari etic –
NU esti crestin cand saruti icoane cu sfinti, esti patetic!
Istoria explica bine ca pentru Homo Sapiens
e o nevoie-n sine sa dezbine alte destine.
Si fiind tot mai multi poponari in mortii lor
or sa obtina peste cadavrul meu legalizarea adoptiilor.
Palatul Victoria e sediul hotilor ce ne iau bani si de dau ani,
deci ajunsi in fata portilor..
[Refren]
Hai! Sa-ncepem razboi ca-n ’39!
De ce stai? Tu nu vezi ce ne fac ei noua?
Destul am stat, hai! Nu te mai gandi la pai
si hai dupa dreptate si parai ca asta nu-i trai!.
N-am toale de soldat, dar lupt pentru un ideal.
Nu-s un MC perfect, dar ce scuip e perfect real.
N-o ard perfect legal, am in arsenal arme cu efect letal
garantat si-s perfect adaptat. Perfect fidel fiecarui camarad,
perfect antrenat in razboiul asta care ne-a angrenat
de-atata timp incat aproape am uitat de unde am plecat
si nu ne mai dam seama cat de mult ne-a afectat.
In ciuda greutatii si lungimii antrenamentului
in care am supraincalzit fiecare piesa a armamentului,
rezistand incredibil contra curentului,
planificand detonari de dinamita in cladirea Parlamentului.
Suntem trupe speciale declansand furtuni spirituale in suflete goale,
uram din suflet aceste c*rve penale
ce fac sute de oameni sa urle de foame.
Cand ne auzi ascunde-te, coane!
Cand ne vezi e tarziu – avem priviri brutale!
Vrem carne si dreptate, d-aia ne curg bale.
Animale subjugate gate sa intre turbate
cu topoare si pumnale curbate in tribunale.
[Refren] x 2
Hai sa recunoastem ca totul se schimba lent
si noi nu mai avem destul timp aferent.
Avem parte doar de drepturi desarte, nepoate.
De fapt, pe partea de fapte dreptatea-i foarte departe
si pe masura ce trec anii sunt tot mai satul
de-atatea gogosi ce ne tot vand parlamentarii,
satul de cocalarii ce nu se-ajung din salarii,
da’ poa’ sa-ti dea detalii tehnice despre Ferrari,
satul de comentarii de la Sabbah, Pruteanu sau Gigi Becali.
Ma jur, ca-s satul sa tot indur atatea represalii
prin stiri banale si reclame subliminale pe tot felul de canale.
Si-s satul de canalii pline de vicii –
astia distrug mii de vestigii, culturi si religii,
dar nimeni nu-i atinge in litigii,
in schimb pe noi poa’ sa ne lege prin lege pentru 5 g de Gigi.
Traim zilele fricii si-atatia copii
hraniti din cele mai prost platite servicii
Cad prada complexelor si fobiilor
si pe viitor ajung sa puna bombe in Oraselul copiilor.
Deci hai sa trecem peste bariere sau maniere!
Hai sa le punem lor dinamita-n cariere!
Hai sa punem mana pe mitraliere!
E foamete-n cartiere si astia mai vor inca o remaniere?.
[Refren]
Hai! Sa-ncepem razboi ca-n ’39!
De ce stai? Tu nu vezi ce ne fac ei noua?
Destul am stat, hai! Nu te mai gandi la pai
si hai dupa dreptate si parai, coa*e, hai!

Firdousi - 53 Povestea cu Zohhack și Faurul Kave

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu-ncetă Zohhak, zi, noapte, de-a grăi de Fereidun ;
spaima-i povârnise mândra lui statură la pământ,
inima-i e-ngrijorată doar gândind la Fereidun.
Într-o zi şezu în tronul lui de fildeş, şi pe cap
puse mândra-i diademă de turcoaze strălucind
şi chemă mai-marii-n juru-i de prin depărtate țări,
ei să-i sprijine domnia. Zise astfel spre mubezi:
”O, voi oameni de virtute, neam ales, prevăzători!
Noi avem un chişman tainic cum ştiu toți cei înțelepți.
Nu disprețuim vrăjmaşul, chiar de-o fi fiind el slab ;
dar ne temem că Norocul schimbător ne va-nşela.
Întări-vom paza noastră şi cu divi şi cu pari.
Da, voim doar într-o oaste oameni s-adunăm şi divi.
Trebuie-ne ajutoare, altcum n-om putea răbda
liniștiți asemeni zbucium. Trebuie-ne chiar acum
mărturie să ne scrieți cuprinzând că, noi, ca şah,
semănat-am doar grăunții binelui, că n-am rostit
decât adevăr în vorbe, că noi n-am voit nicicând
direptatea să o-nfrângem”. Toți mai-marii-nfricoşați
ascultară tot ce şahul le ceruse, şi, cu toți,
tineri, vârstnici, iscăliră mărturia de mai sus
după bunul plac al celui şarpe mârşav şi spurcat.
Dar deodată de la poartă, în serai se auzi
până lângă tron un strigăt de dreptate-al unui rob.
chemară dinaintea şahului pe-acel jălbaş
care se plângea de-oprelişti, şi naintea celor mari
l-aşezară. Cel puternic şah uimindu-se i-a zis :
”Dă-ne numele acelui care ți-a adus sminteli!”
Omul scoase iar un răcnet şi îşi trase pumni în cap :
„O, măria-ta, dreptate! Sunt Kav! Dreptate-ți cer!
Fă-mi dreptate că-ntr-un suflet am venit şi-amarnic gem
şi te-nvinui doar pe tine! Dacă-ai vrea să fii dirept,
oh, mărite şah, spori-vei însuți marele-ti noroc.
De atât amar de vreme, an de an, mă asupreşti,
şi adesea-ți simt jungherul drept în inimă înfipt.
Dacă n-ai vrut asuprirea-mi, de ce mîna ti-ai întins
spre feciorii mei? Avut-am şapteşpie feciori,
şi-acum rămas doar unul singur. Dă-mi pe cel din urmă fiu!
Cugetă c-o viată-ntreagă inima-mi va arde-n chin.
Luminate şah, răspunde-mi ce rău, oare, ți-am făcut..?
Și de n-am greşit, tu, price nu-mi căta cu dinadins.
Oh, mărite şah, la anii mei gândeşte-te puțin,
și nu-mi grămădi pe creştet droaie de nenorociri.
Vremea frântu-m-a din şale, şi în suflet nu mai simt
nici un licăr de nădejde, capu-mi de durere-i greu.
Nu mai am nici tinerețe, nici feciori, şi nici un dor
nu ne leagă-n lumea asta, cum ne leagă de copii.
Însăşi nedreptatea are-un început dar şi-un sfîrşit,
şi chiar asuprirea însăşi are şi ea un temei;
spune-mi din ce pricini, oare, verşi pe mine nenoroc?
Sunt nevinovat, un faur ; şahu-n cap îmi zvîrle jar!
Chiar dacă eşti şah şi dacă eşti balaur rău la chip,
trebuie să-mi faci dreptate cel puțin cu-acest prilej.
Eşti stăpîn pe cele şapte părți din lume ; de ce noi
parte-avem doar de necazuri, parte de nenorociri?
Socoteală-ți cer, stăpîne, pentru câte-ai făptuit,
şi mira-se-va o lume. După ce socoată-mi dai,
lumea va vedea ce soartă mi-a fost dată pe pământ:
şerpii să-ți hrănesc cu creieri de la toți feciorii mei!
Şahul se holbă la faur şi-ascultă tot ce i-a spus,
şi se ului de câte-i răsunară în urechi;
îi dădu-napoi feciorul şi se strădui de zor
să-l cîştige pe părinte cu mieroase cuvântări.
Şahul îi ceru la urmă să-ntărească mărturia,
cum făcuseră mai-marii. Kave o ceti, pe loc,
spre bătrinii-mpărăției se întoarse şi strigă :
”Oh, voi cârdăşiți cu divul, voi, păgâni, care v-ati smuls
dintru inimă-orice teamă de Stăpînul cel din cer,
v-ati întors spre iad cu trupul iară duhul l-ati supus
la poruncile-i cumplite! Ăst hrisov n-ăi iscăli,
că de şah nu-mi este teamă!” Se sculă, răcni prelung,
şi-ntr-un tremur de mînie, rupse cel hrisov zdrobind
sub picioarele-i pecetea; şi urmindu-l pe fecior,
curtea părăsi şi-n uliți urlet scoase ca turbat.
Cei mari dovedindu-i cinste şahului, i-au glăsuit:
”O, slăvite şah al lumii! Nici un vânt n-ar cuteza
năvălind din hău pe creştet, să vă facă vre un rău,
în zi grea de bătălie. De ce, oare, l-aţi cinstit
pe Kave, murdar la vorbă, ca pe un prieten bun?
Rupt-a el şi mărturia care ne lega de voi,
şi a rupt orice supuneri care vi le datora.
Dusu-s-a purtând în pieptu-i şi în capu-i doar un dor,
dor de răzbunare; parcă, parte-i ia lui Fereidun.
N-am văzut ceva mai groaznic nicicând; suntem uluiți!”
Preaslăvitul şah al lumii le-a răspuns în chip vioi:
Va să auziţi acuma lucru şi mai uimitor!
Cînd Kave era subt poartă, când urechea-asurzitor
ne-a izbit-o cu strigarea-i, aţi fi zis că-n sală, -aici,
între el şi noi crescut-a piscul muntelui de fier;
când cu pumnii-n cap îşi trase (asta-i chiar de ne-nţeles!)
inima ne-a covârşit-o. Nu ştim ce se va-ntâmpla,
nimeni încă nu cunoaşte taina zodiilor din cer!”.
După ce Kave afară-n uliţele mari ieşi,
gloata-n jurul lui se strânse, căci bazarul era-n toi;
el strigă, cerând mulțimii, ea, să-i sară-ntr-ajutor,
şi chemă întreaga lume, direptate, ea, să-i dea.
Smulse şorţul cel de piele ce fierarii şi-l încing
dinainte, când ciocanul bate fierul înroşit,
şi-l înfipse-n vârf de lance, colbul din bazar stârnind.
Şi cu lancea-i într-o mână merse faurul strigând:
„Oameni, voi, cu falnic nume, voi, închinători la Cer,
voi, care-n adânc de inimi îl iubili pe Fereidun,
care vreţi să rupeţi toate lanţurile lui Zohhak;
haideţi să pornim de-a valma lângă prinţul Fereidun,
şi la umbra măreţiei sale să ne odihnim!
Spuneţi că stăpînul vostru este însuşi Ahriman,
şi că-n inima lui neagră este Domnului vrăjmaş!
Acest şorţ, această treanţă, ne va face cunoscut
glasul mulţilor prieteni, dar şi-al mulţilor duşmani
Se-avântă-ntre bravi şi-o gloată se şi strânse-n jurul său.
Prinse veste în ce parte se-află prinţul Fereidun;
fruntea-n piept punând de-a dreptul spre-acest loc se îndreptă.
Şi-au ajuns pân’ la seraiul tânărului şah şi cum
îl zăriră de departe, ca un tunet au strigat.
El văzu în vîrf de lance şorţu-acela şi-l primi
ca pe-un semn de fericire. Şorţul îl împodobi
cu brocart din Rum şi-i puse herb de aur ciocănit
şi bătut în pietre scumpe; lancea-n vârf i-o-ncoronă
cu un glob lucios ca Luna, îi meni un bun noroc,
şi să fluture îi puse lungi eşarfe purpurii,
galbene și violete; steagul lui Kave i-a zis.
De-atunci toţi cei ce urcară-n tronul şahilor şi toţi
care-şi puseră coroană-mpărătească pe-al lor cap,
mai adaoseră şi-alte giuvaeruri din belşug
şorţului umil de faur şi brocarturi de-aur greu,
mătăsuri zugrăvite; şi-astfel steagul lui Kave
s-a-ntocmit şi-n noaptea neagră, Soare mândru străluci,
şi o lume îşi aprinse inima nădăjduind.

Ion Pillat - Lăpușneanu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Motoc, capul lui Motoc vrem…
Norodul e-n vâltoare. De patru zile-n rând
Se zbate, se împinge. Nemulțumit și gol.
Mereu lovește zidul cetății, mai flămând
Decât sunt iarna corbii ce cad pe lesuri, stol.
De patru nopți Voievodul veghează-n jeț, pe gând –
Și neagra lui făptură așteaptă-al morții sol.
În juru-i tot Divanul, Boierii tremurând
Stau gârbovi, muți de groază în blănuri de șobol.
Și Vodă, ziua-a cincea, în Cula iese. – Vrem
Un cap: Motoc, din teasta-i crunt sângele să-l bem.
Norodul urlă. Domnul nu spune un cuvânt.
De trei Vladici, cu silă, Motoc e spovedit.
Îl dau mulțimii pradă: e sânge și pământ –
Să dormi, tu, Lăpușnene, la noapte liniștit!

Tudor Arghezi - A Fost o Noapte Oarbă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

A fost o noapte oarbă, cu luna-n ceruri lipsă.
Stăpânii-și amintiră, treziți, de-Apocalipsă.
Cetăți, orașe, cuiburi de lene și păcate
S-au zguduit deodată, răsturnate.
Ospețele-n furtună, zburate de vârtej,
Opriră dumicății-n gingie și gâtlej.
Amestecați cu cioburi, stăpânilor, subt mese,
Li se trezea beția de prinți și de prințese.
Un urlet, ca de mare-n răzvrătire.
Lințoliul gros al morții-ncepu să se deșire.
Irumpte, omenirea din ghizduri și zăgaze
Iscă vâltori, prăpăstii și piscuri de talaze.
S-au prăbușit în haos statuile, pe rând,
Cu slava lor de idoli, de piatră și pământ.
I se părea lui Vodă că doarme și visează.
Beția lui de noapte se pomenise trează.
În gloata răzvrătită, puhoi ca de catarge,
O negură se-ngroașă, o negură se sparge.
El vede ce nu vede și ce i se năzare:
Un uriaș cu-o falcă aprinsă intră-n zare.
E-adevărat, e-aievea, e răscoală,
Îl caută norodul: împărăția-i goală.
Și una după alta i-s ușile-ncuiate.
Le-a sfărâmat pe toate
Și într-a doua sută cămară dărâmată
Răscoală dă de Vodă pitit într-o privată.
Când cumpăna răbdării, Măria-Ta, se frânge,
O ciutură-i de lacrimi și-o ciutură-i de sânge.

Ady Endre - Nepotul Lui Gheorghe Doja

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Eu sunt nepot dintr-ai lui Gheorghe Doja,
Plângându-mi neamul, nobil opincar.
Hei, domni, mai bine-ar fi să stați de vorbă
Cu cei ce poartă coasa, căci Vara e de jar.

Vara-i de jar şi coasa-i dreaptă iar,
Hei, domnilor, pumni albi şi răi şi moi,
Ce-ar fi de-ar fi ca oastea pribeagă a lui Doja
Cu groaznică mânie să vină peste voi?.

Poporul dacă vine, hei, domni, ce va mai fi?
Şi din cetăţi tâlhare-ncotro vă trage soarta,
Oşti laşe? Când cu vuiet uriaş ne vom propti
Să-nchidem poarta?

Vasile Copilu-Cheatră - Batǎ-Te

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Batǎ-te roșie ciumǎ,
Cǎ ne-ai dat doar mǎtrǎgunǎ,
Și ce-a fost averea noastră
A rǎmas acum sihastrǎ.
Ne-ai luat chiar și cenușa,
Din bordeie chiar și ușa,
Ne-ai pus lanțuri la picioare,
Apa dulce din izvoare
Tulburat-i sǎ nu bem
Doar rǎsmerița-n blestem.
Batǎ-te roșie ciumǎ,
Toatǎ țara te suidumǎ,
Te suidum și eu cu frații
Ce-s în ocne dupǎ gratii.

Buricul Pamantului - Sunt Periculos

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

De azi dimineață am fost declarat
Pericol public urmărit și de-mpușcat
Pentru că desfășor activități ilegale:
Urlu, urlu, urlu când mi-e foame!
Și te-njur când te prind că iar m-ai furat
Ai fabrică de vise – ai înc-un mandat
Nu mă mir că pentru voi este ilegală
Dragostea, dragostea – aia de țară!
Celor care se declară fericiți, mulțumiți
Va urez somn ușor, să fiți iubiți
Somn ușor, somn ușor.
Sunt periculos
Pentru că nu sunt prost
Sunteți periculoși
Pentru că nu sunteți, nu sunteți proști!
În fiecare zi la colț e un polițai – hai,
În secolul viteză-aleargă după hoți de cai
Ți-ai pus cascheta nouă dar pe cap nu te-ai spălat,
Hoțul și prostul fac legea în sat.
Trăiască România, trăiască șerpăria
Dinozaurii ne-nvață ce e democrația
Ciocârlie, ciocârlie de hârtie
Zboară pan’ la soare, spune-i că mă doare.