Versuri corectate și adnotate
Păpușa de cârpă mi-a spus:Poți să-mi spargi sticlele ochilor, nu țip.Poți să-mi spargi pântecul de tărâțe, nu țip,Poți să-mi răsucești gâtul de sârmă, nu țip.Dar dacă-mi vei mușca umerii, umerii,Dacă-mi vei mușca degetele, degetele,Dacă-mi vei răscoli genunchii, genunchii,Voi învia, voi învia sigur.
Potir amar, viață, băutură,Cu tot mai mult venin când anii scad:Iubirea otrăvită prinde ură,Paradisiacul vin se face iad.Când josnici frați de la altar decad,Credința sfântă de le-a fost sperjură:Zadarnic cerci, împotmolit în vad,Tu singur să te speli de neagră zgură.De ce nu poți ca ei, nepăsător,Trădându-ți sufletul să urci pe scaraCleioasă a îngenuncherilor?Ci tot ții … Citește mai mult
Aceasta-i seva care ucidebătrânii și pe cei ce ezită,când pe străzi se întindedogoarea ei insolită.Toți care nu mai simtcum aripile crescîncep să facă zborul,dar spre pământ – invers.Otrava dulce-i cheamăîn vârf, supremă pistă,dar mângâierea-i răstoarnăpe cei ce mai rezistă.
Îi țes țării, pe gherghef,Fire-n jur, ca de sidef,Să ne sugă, ca pe muște,Când se țin să nu ne-mpuște.Toți păianjenii domneștiStau la pândă-n BucureștiȘi apucă, pe furiș,Oamenii-n păinjeniș.Făcuți ghem, pe dedesubt,Și-i păstrează pentru supt;Iar păianjenul cel mareStă în mijloc, ca-ntr-un soareDe mătase.Coase firul și-l descoaseȘi-l așează, să se joace,Mai încolo, mai încoace;Îl înnoadă, îl deznoadă,Împletit … Citește mai mult