René Char – Unei Seninătăți Crispate – * – 45
Cele mai sigure temelii se reazemă pe fidelitate și pe examinarea critică a acestei fidelități.René Char – „Cele mai frumoase poezii”
rene char
René Char – Roșeața Matinalilor – XXVI
Pot să nu mai am nicio speranță în mine și să-mi păstrez speranța în Tine. Am căzut din strălucirea mea și moartea văzută de toți, tu n-o însemni, ferigă în zid, tu care la brațul meu te plimbi. René Char – „Cele mai frumoase poezii”
René Char – Roșeața Matinalilor – VI
Mergi la esențial: oare nu mai e nevoie de puieți ca să-ți împrospătezi pădurea?René Char – „Cele mai frumoase poezii”
René Char – (219)
Deodată, îți amintești că ai un chip. Trăsăturile care îl formau nu erau toate, pe vremuri, trăsături mâhnite. Spre acest multiplu peisaj se îndreptau ființe înzestrate cu bunătate. Oboseala îi fermeca în el doar pe naufragiați. Acolo respira singurătatea amanților. Privește, oglinda ți s-a preschimbat în foc. Pe nesimțite, îți recapeți conștiința vârstei (care sărise … Citește mai mult
René Char – (206)
Toate prefăcătoriile la care mă silesc împrejurările îmi sporesc nevinovăția. O mână uriașă mă poartă pe palmă. Fiecare dintre liniile palmei acesteia îmi califică conduita.Și rămân acolo ca o plantă în solul ei, deși anotimpul meu e de nicăieri.René Char – „Cele mai frumoase poezii”
William Carlos Williams – Unui Câine Rănit pe Stradă
Eu însumi,Nu bietul animal ce zace acoloChelălăind de durere,Sunt cel ce mă redă mie însumi, cu o tresărire,Ca la explozia unei bombe, a unei bombe careA răvășit întreaga lume.Nu pot face altcevaDecât să cânt acesteaȘi astfel să-mi astâmpărDurerea.O amorțeală somnoroasă îmi îneacă simțireaDe parcă aș fi băutCucută. Mă gândescLa poeziaLui Rene CharȘi la tot ce … Citește mai mult