releveu – Versuri.pro

Șase

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Imaginează-ți 6 ani, 4 agende, 3 caiete, un singur harfete perfect și-o mulțime de defecte!
Imaginează-ți 6 ani și-n 6 ani vreo 4 fete care au lăsat în urma lor doar praf și-o mulțime de regrete,
Imaginează-ți 6 ani în 8 albume, atâtea versuri, în 6 ani vreo 10 fani și texte cu atâtea înțelesuri!
Câteva battleruri câștigate și unu pierdut, dar pe nedrept!
Vreo 2 provocări refuzate de către una în alfabet.
În 6 ani, 5 ani de sclavi în care 3 de alcool.
După 3 ani într-o vară mi-am dat seama că alcoolul-i nasol!
În 6 ani, 5 veri la mare și una muncită din greu!
În 6 mi-am dat seama că-s Mircea și tot odată releveu!
6 ani, băi, am contraatacat constant atacuri crunte.
Încruntat am înfruntat trupe până dincolo de trupe!
Ca furnizor am livrat AK47 la soldați fără livreu!
Nu mă grăbesc, găsesc că-ar fi ok să aștept.
În 6 ani mai mult ca sigur te-ai regăsit în multe piese,
A fost mult de mers, e lesnic că multe n-au fost înțelese.
Acum c-am străbătut atâta drum îmi aduc aminte,
Visam texte demonice scrise pe pergamente sfinte.
Râdeam 5 inși ca proștii uitându-ne unu la altul,
Și-n școală dacă aveam un 5 sau 6 mă bucuram dacă luam 4.
Alți f.t.p…e, puțini fac dragoste cu fete,
Mulți prind de crize și prea puține pers corecte.
În 6 ani 10 tovarăși care-au plecat lăsând în urmă,
Doar pachete goale de țigări și spiritul de turmă!
În 6 ani experiența, ia spune băi cum sună,
Versuri merg strună pe tobe și sampleruri ce sună!
Am adunat experiență cât să pot scrie în rime,
De la ce-am mâncat azi dim’ până la ce-am făcut timp de 3 zile!
Și-n 6 ani au fost aproape 60 de luni fumate,
O mulțime de nopți colorate urmate de săptămâni ciudate!
Am dus în spate prea multe vise spulberate,
În 6 ani lipsa de bani m-a-mpins să fac fapte necugetate.
De când am apărut m-am descotorosit de mulți,
Luptând și cântând mulți am descurcit prea multe frunți!
Rimând te-am obligat dar fără să vreau să mă asculți,
Am întâlnit fete cochete stând lângă copii desculți!
Acum un an în vară am înființat cavenecadas noi,
Adică eu cu Inciu, o cola și 345 de foi!
Am rezistat în difuzoare 6 ani doar pentru voi!
Și orice s-ar întâmpla tot n-aș da timpul înapoi.
Am străbătut prin ploaie 5 km fiind certat cu tata,
Și sincer aș încheia aici că mi se pune pata!
Am coborât prin boxe urcând în vârful pantei,
Încă sunt viu, încă scriu și-ncă o fac de dragul artei!
Au trecut 6 ani, urmează pe puțin încă pe-atâta,
Încă mă zbat, încă rezist, sunt încă trist dar încă lupt.
Au fost și vor fi mulți care să-mi sară-n gât,
26 aprilie releveu aici termin, salut!

Mai Rânced

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Yo, Patefon Records, Releveu, ’09, yo, Terra
Încep să scriu alt cântec ce-mi definește ghettoul
Vine alt mai, mai rânced, foaia-mi jelește stiloul
Un alt personaj din duet ce-l jertfește tabloul
Un alt peisaj moare-ncet când ploaia-mi zdrelește tricoul
E o atmosferă tăcută, ploaia pare plăcută
Altă zi petrecută trece într-o vreme trecută
Îmi găsesc fericirea ascunsă sub dopuri de plută
Și-mi plătesc nemurirea cu șase bancnote de-o sută
E un mai dubios, mai sec decât anul trecut
1 mai a trecut, pleacă albinele din stup
Culeg așchii fine din scut, rup măști meschine de trup
Tu adu-mi zile senine și dă-mi timp să discut
Și trimite-mi minute de acolo de unde zboară secunde
Unde vântul răspunde pentru orice adieri profunde
Unde frigul pătrunde când luna se ascunde
Unde marea primește trecutul fiind gata să-l scufunde
Și mai trimite-mi de acolo zile de post să mă dreg
Și înțelege-mă când restul mă iau la rost să-nțeleg
Și ferește-mă când crezi tu că-i prost ce aleg
Și înveselește-mă când plantez chiar dacă n-o să culeg
Aș fi vrut să fiu dur, mă-nmoaie ploaia și vântul
Am spus demult, e destul, acum frigul îmi taie avântul
V-am ratat, sunt sătul, vremea mă-ndoaie-năuntru
În caz că mă duc, vă las pe foaia din ploaie cuvântul
Mulți ar fi vrut să plec departe, puțini mi-au dreptate
Unii ar fi vrut să scriu o carte, alții să stau deoparte
Ai mei s-au prins că le lipsesc noapte de noapte
Ai ei s-au prins că n-o iubesc, acum distanța ne desparte
Și-am dus în spate picuri reci în seri de mai odihnitoare
Și-am realizat că vrei să pleci și aveam nevoie de onoare
Am râs la bancuri seci având pe răni sare de mare
Și vă rămân dator pe veci, mi-ați arătat ce simți când doare
N-am fost în stare să renunț, nu sunt în stare să mă-nchin
N-ați fost în stare de denunț, am încercat să vă previn
Dacă o să plec, o să v-anunț, dar nu-s în stare să termin
Vreau răsărit după apus, respect din inimă, mă-nclin

Pastel

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mircea nu scrie,
Făurește bandaje,
Releveu nu vă cântă,
Construiește pasaje.
Afară picură greu,
Plouă sondaje,
Ar trebui să mă tirez
Până s-apar în viraje.
Orașul fierbe de crud,
Miroase-a sulf când e ud,
Aduc vești din vest,
Miroase-a sud când asud.
Nu vreau să mă scot cu asta,
Îmi place în sub,
Recunoscut ca cel mai cunoscut necunoscut de pe Youtube.
Și-ascund în cearcăne
Povești din seri de joi,
Timpu-i scurt și parcă ne trimite-napoi.
Și se joacă, ne-ncearcă, ne minte pe-amândoi,
Că ne trezește zilnic doar ca să ne-adoarmă apoi.
Mi-e dor de-o carte tată,
Mi-e dor de școală mamă,
Mi-e dor de vin în cană,
Mi-e dor s-adorm în cramă.
Mi-e dor de-o ploaie caldă,
De-o voce calmă, doamnă,
Mi-e dor de toamnă
Și suflul tău emană iarnă.

Refren (x2)
Trimite minutele unde zboară secunde,
Unde vântul aduce, amintiri profunde,
Frigul pătrunde
Când luna se-ascunde,
Marea-ntâmpină trecutul
Și-i gata să-l scufunde.

Am avut multe regrete
Pe care le-am ținut în secret
C-ați avut multe secrete
Și le-am aflat,
Și regret
Visam un viitor primitor
Încă-l aștept
Încercând să scap de lepre care mă seacă ce-i drept
Și-am întâlnit multe fete
Care se dădeau doamne
Și-am scris prea multe caiete
De la doar 2 grame
Am sorbit cafeaua vesel
La apusuri de toamnă
Când era atât de frig încât uitai că ți-e foame
Am uitat pe rând parcul, și pomii plini cu tei
Și-au plecat pe rând și lacul și ea,
Cu ghetele ei
Și-am căutat-o prin poteci
Drumuri strâmbe și alei
Văzând cum vă contraziceți
Ca niște azteci atei
Am stricat destine
Prin diminețile pline
Printre scandări feminine
Cu eroi și eroine
Și-am strâns din dinți
Sperând la mai bine
Și l-am inventat pe Releveu
Să-l las pe Mircea să vă încline

Refren (x2)
Trimite minutele unde zboară secunde,
Unde vântul aduce, amintiri profunde,
Frigul pătrunde
Când luna se-ascunde,
Marea-ntâmpină trecutul
Și-i gata să-l scufunde.

6 Ani

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Imaginează-ți 6 ani, 4 agende, 3 caiete
Un singur har, versuri perfecte, și o mulțime de defecte
Imaginează-ți 6 ani, și-n 6 ani vreo 4 fete
Care au lăsat în urmă lor doar praf și o mulțime de regrete
Imaginează-ți 6 ani, în 8 albume atâtea versuri
În 6 ani vreo 10 fani și texte cu atâtea înțelesuri
Câteva battle-uri câștigate, unul pierdut dar pe nedrept
Vreo două provocări refuzate de către un analfabet
În 6 ani, 5 ani de școală dintre care 3 pe alcool
După 3 ani într-o vară mi-am dat seama că alcoolul e nasol
În 6 ani 5 veri la mare și una muncită din greu
În 6 ani mi-am dat seama că-s Mircea și totodată Releveu
6 ani, băi, am contraatacat contrând atacuri crunte
Încruntat am înfruntat trupe până dincolo de frunte
Ca furnizor am livrat AK-47 la soldați fără livret
Nu mă grăbesc să plec, găsesc, că-ar fi ok s-aștept
În 6 ani mai mult ca sigur te-ai regăsit în multe piese
A fost mult de mers, e lesne, că multe n-au fost înțelese
Acum c-am străbătut atâta drum, îmi aduc aminte
Visam texte demonice scrise pe pergamente sfinte
Râdeam 5 inși ca proștii, uitându-ne, unul la altul
Și-n școală dacă aveam un 5 și-un 6 mă bucuram dacă luam 4
Azi mulți f*t p***, puțini fac dragoste cu fete
Mulți plini de crize, și prea puține persoane corecte
În 6 ani 10 tovarăși care au plecat lăsând în urmă
Doar pachete goale de țigări și spiritul de turmă
În 6 ani experiență, i-aș spune, băi, cum sună
Versuri merg strună pe tobe și sample-uri ce tună
Am adunat experiență cât să pot să scriu în rime
De la ce-am mâncat azi dimineață până la ce am făcut timp de 3 zile
Și-n 6 ani au fost aproape 60 de luni fumate
O mulțime de nopți colorate urmate de săptămâni ciudate
Am dus în spate prea multe vise spulberate
În 6 ani lipsa de bani m-a împins să fac fapte necugetate
De când am apărut, m-am descotorosit de mulți
Luptând și mutând munți, am descrețit prea multe frunți
Rimând te-am obligat dar fără să vreau să m-asculți
Am întâlnit fete cochete stând lângă copii desculți
Acum un an în vară am înființat Cave Ne Cadas noi
Adică eu cu Inchu, o cola și 345 de foi
Am rezistat în difuzoare 6 ani doar pentru voi
Și orice s-ar întâmpla, tot n-aș da timpul înapoi
Am străbătut prin ploaie kilometrii fiind certat cu tata
Și sincer aș încheia aici, că mi se pune pata
Am coborât în boxe urcând, în vârful pantei
Încă sunt viu, încă scriu, și încă o fac de dragul artei
Au trecut 6 ani, urmează cel puțin încă pe-atât
Încă mă zbat, încă rezist, sunt încă trist dar încă lupt
Au fost și vor fi mulți care să-mi stea în gât
26 aprilie, Releveu aici termin, salut!

Releveu - În Vizită

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Sunt venit în vizită aici, un oaspete umil
Ce vezi în orizont nu-s îngeri, alea sunt aripi de pterodactil
Aduc la mal de Dâmboviţa poveşti de Nil
Ce vezi în josul paginii nu-s lacrimi, alea-s figuri de stil
Eu sunt venit în vizită, oferă-mi ceai de iasomie
Şi toamne pline cu livezi, şi primăveri cu astenie
Aici e cald în orice colţ, aici cine a murit învie
Eu sunt venit în vizită, lasă-i pe toţi să ştie
Zâmbesc în fiecare dimineaţă, asta a rămas tot ce mai pot
Când te-ai îmbolnăvit de viaţă, moartea e singurul antidot
Mă întorc în umbra deasă ce străluceşte peste tot
Pierdeam la jocuri de Tarot, când mă luptam cu Astaroth
Mă aşteptam la feţe blânde, bune şi ude ca Ororo
Acum număr secunde care trec printre chiştoace de Marlboro
Caut zâmbind inconştient, un happy end într-un film horror
N-ai cum să te mai temi de iad, când ai venit de acolo!
Stăm toţi înghesuiţi, suntem egali cu toţii
Văd lumina de la capăt, numai că frige în faţa porţii
Vezi medici cu malpraxis gata să vindece toţi morţii
Stau toţi hoţii în faţa porţii spre a se mirui netoţii
Eu sunt venit în vizită, îmi pare c-am întârziat la cină
Mă dor toate dorinţele şi ziua parcă nu se mai termină
Simt gheare reci pe spatele-mi fierbinte, nici asta nu mă alină
Că astea nu-s pisici de Whiskas, astea-s feline de mescalină
Aici Hymerele-s reale, au populat pustiul
Am ajuns devreme în veşnicia asta în care e greu sa defineşti târziul
Tu ţine-mă de mână, când vine noaptea dimineaţa
Mă vei găsi în cărări de fum jucându-mă de-a moartea mea cu viaţa
Am fost venit în vizită aici, în loc de nimic divin
Aici greutăţile mă înalţă, nu mă lasă să mă înclin
Am treburi de terminat, mă întorc determinat să le termin
Las aici semeni ce-mi seamănă, care mă roagă sa revin!

Unde (2011)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Pictez gânduri pe foi până rămân fără mină
De la răsărit la apus, și-napoi, până se face lumină
Și te-am făcut să plângi adesea, ieșind din rutină
Trist ca ultimul acord din ruină, auzit în surdină…
Și-am scris sub ploi, călcând în noroi, BIC-uri și flegme
Am desfăcut plicuri devreme,
Am vizionat clipuri în perne
Și m-am ferit de ace-n vene
De flick-uri și scheme,
Și-am văzut lacrimi ce-au curs, lăsând chipuri cu semne
Și-am ars-o o vreme credincios,
Într-un artcore religios
M-am transformat meticulos
Într-un alt om caterincos
Și-am stat și-am calculat, privind de sus în jos
Și l-am luat ca etalon pe Mircea dintr-un eșantion bolnăvicios..
Unde pipițele aleargă după tramvai pe tocuri
Unde băieții încă o mai ard da’ vai, da, pe după blocuri
Unde se aud sirene, țipete, și slujbe pe-alocuri
Unde ne e frică de facturi, nu de porunci și de potopuri
Unde din stocuri de iarbă rămân doar frunze și cioturi
Unde din ciocuri de barză cad doar griji materne și hopuri
Ramane doar scrumu din stocuri
Doar fumu’ din focuri
Unde rămâne doar unu’ din mulți într-unu’ din jocuri…
Unde-ai parte de șocuri la o vârstă fragedă ca Franzela
C-o arzi băiat de zahăr, plouă, și nu se mai deschide umbrela
Unde ții aceiași dinaia, de la același acela
Unde apar pești care cer bani când se termină dantela…
Unde ești luat la bani mărunți dac-ai rămas fără bilet
Unde ești conștient că vin mai multe când te gândești că toate trec
Unde ești percheziționat, și luat pe sus direct
Dac-o arzi pe la Unirii, în gangu’ de la Mac…
Unde ești monitorizat și controlat, ca să-ți faci treaba
Unde te trezești zilnic devreme, și te trezești degeaba
Unde cei 7 ani de-acasă ți-i împărtășește strada
Și aproapele ți-e frate doar dacă-mparte prada…
Unde avem primăvara parte de vânturi siberiene
Unde ne prinde iarna nepregătiți în fiecare an, bai nene
Plantăm semințe olandeze pe câmpuri bucureștene
Unde ca să scapi de migrene, bagi halucinogene…
Unde vezi copii desculți în Decembrie, când dă geru’
Rămâi blocat în mlaștini, sperând, și visând ceru’
Unde trebuie să-ți aperi cu prețul vieții fleru’
Unde demnitatea-ți costă cât trei sucuri pe Magheru..
Unde ori n-ai timp de tine și odihnă,
Ori te scufunzi în rutină
Unde dacă ai avut bani de mașină, nu mai ai bani de benzină
Unde dacă ai avut bani de întreținere, nu mai ai bani de lumină
Unde oricât de fericit ai fi, sistemul te deprimă….
Acum cad la datorie, dator ție să revin
Că dacă nu pun punct acum, cine știe când termin?
Și-o să-nchin în cinstea voastră un pahar cu vin pelin
11. 01. 88… Mircea, Releveu, mă-nclin!

Unde

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Patefon si-anume Records, 2007
Oricum octombrie, că-i frig afară
Păi, salut, Releveu sunt bine ai venit la noi în țară
Unde locul de muncă e mai instabil decât vremea de-afară
Unde ești un norocos dacă gagica-ta și-o trage cu tine prima oară
Unde dacă nu stai la tine în scară s-ar putea să ți-o iei pe drum de seară
Unde undele radio ar fi cenzurate
Unde dacă ești mc nu te înțelege nimeni
Când îți exprimi durerea prin citate
D-aia o ard aiurea cu berea prin Cetate
Dau pace lui Cuza că s-a gândit să unească principalele principate
Unde viitorul sună bine doar dacă ai sistem audio Sony
Unde obții un salariu bun doar dacă te cunoști cu patronii
Unde ești mândru dacă îți seamănă copilul născut de nevastă
Unde facem copii ca să le luăm alocația s-avem ce pune pe masă
E locul unde ne facem de cap cu banii strânși o lună întreagă
Unde facem chetă vreo șase pentru două grame de iarbă
Unde dacă am picat vreun examen ne înecăm în cadă
Unde nimeni nu te înțelege bine ai venit, la mine pe stradă.
Tot în tunel, unde-i lumină
Tot în noroi, a cui e vina
Unde-i curcubeul ce-apare după ploi
Unde mă aflu, unde sunteți voi?.
Tot în tunel, unde-i lumină
Tot în noroi, a cui e vina
Unde-i curcubeul ce-apare după ploi
Unde mă aflu și cine sunteți voi?.
Aici dacă vrei să ai bani tre să faci ceva ilegal
Și dacă vrei să trăiești dai șpagă când ești internat în spital
Aici e locul unde artiștii adevărați se lasă de treabă
Că n-au sprijin material dar s-apar pe tv d-ăștia care și-o freacă pe l***a
Aici ai trei luni de când te-ai apucat de cântat
Și deja ești vedetă fiindcă e tăticu în senat
Unde decât să faci rap mai bine, cântă la harpă
Unde o iei pe drumuri greșite că n-a avut cine să-ți arate o hartă
Unde dacă ții capul jos ești călcat în picioare
Unde te iei la bătaie cu vecinu pentru un loc de parcare
Unde te bucuri de căldura unui nou răsărit de soare
Unde pentru plantuțe drăguțe faci închisoare
Unde suferi cumplit dacă te atașezi prea mult
Unde dacă n-ai facultate ești catalogat incult
Unde știința și religia se contrazic, de cine să ascult
Aici e unde tre să termin, Releveu, vă salut.
Tot în tunel, unde-i lumină
Tot în noroi, a cui e vina
Unde-i curcubeul ce-apare după ploi
Unde mă aflu, unde sunteți voi?.
Tot în tunel, unde-i lumină
Tot în noroi, a cui e vina
Unde-i curcubeul ce-apare după ploi
Unde mă aflu și cine sunteți voi?

Ego

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Yo, 2008, frate
E Patefon Records
Yo, decembrie, yo yo
Hai, yo yo, păi cum să zic
Aici Mircea, împins de Releveu, să scrie foaia
E București și aici se aude în asfalt, cum sfârâie ploaia
Un ultim cui aprins îmi mântuie odaia
Totu-i perfect, lipsește zăpada, dar o să apară și-aia
Împins în păcat, m-am împăcat cu gândul că vântul
Spulberă amintiri când frigul îți taie avântul
Mi-am luat inima-n dinți să dau cursivitate legendei
Și l-am ucis pe Mircea la pagina a treia a agendei.
Și-am spintecat inimi, am bandajat cuvinte frânte
Și-am câștigat dispute luptând cuminte-n lupte
Și-am scris de fete rupte riscând flinte-n tâmple
Citind pe cute-n frunte ce-avea să mi se-ntâmple
Și-au fost zile prea lungi urmate de nopți crunte
Cântate pe negative furate de la trupe cunoscute
Și-am găsit doar texte brute prin foile pierdute
Și l-am pus pe Releveu să cânte celor ce-au urechi să asculte.
Și-am scris lăsând trist, lacrimi să curgă
Mii de cuvinte cu-n pix, făcând foaia să plângă
Printre fete instruite să facă inimi să se frângă
Nu mai îmi trebuia nimic, numai în brațe să mă strângă
Am răspuns cu aceeași monedă golind liste de mess
Și le-am privit prin gând citind triste cam des
Dar am trecut peste, c-am învățat din mers
Să nu mai pup unde am scuipat, să nu mai scriu unde am șters
Și vă promit că pe viitor voi ocoli fetele proaste
Când vă veți întreba mirați, tripați pe chill în case
Ce-a vrut să spună Releveu, priviți filmele noastre
Și adaptați-vă ca să feriți coastele voastre
Aste cuvinte sunt destule, aș zice eu
Și nu dați vina pe Mircea că au fost scrise de Releveu
2008 decembrie, termin aicea
Rămas bun, vă las, resuscitați-l pe Mircea

Somn Ușor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Aici e Releveu, trezit, când încă Mircea doarme
Am ars sute de foi și s-au tocit zeci de creioane
Am fost îndrăgostit de ploi în 22 de toamne
Au fost îndrăgostiți de bani dar, iartă-i Doamne,
Și acum suntem treziți când încă doarme lumea
Când alții aduc pace pe Terra cu mâna pe arme, culmea
Și îți dau frâu liber joia, ca să te toarne lunea
Cu un cântec ce te-adoarme, să sfarme ascensiunea
Și sforăie în fotolii, cu banii noștrii în gând
Miniștrii fără portofolii, fâlfâie portofele în vânt
Când mor copii cu foi în fața școlii degerând
Și visele devin iluzii, rămân român de rând
Când îi prinde seară stând în fața scării și visând
Când îi prinde vara bând în fața gării așteptând,
Când îi prinde garda fumând, 0.5 trei seri la rând,
Când iarna îi prinde tremurând, în scări de bloc filozofând,
Demonstrând ipocrizia, că un heruvim păgân
Lăsând de-o parte poezia, ca un scriitor nebun
Când își pierd copilăria fumegând, băgând, trăgând
Plângând când își pierd felia, ca un lup bătrân, flămând
Că aici n-ai cum, ia-ți pledul și afară
Aici dăm o sută de mii, pe brand-ul de țară
Zeci de mii pentru a ne încadra, în trendul de vară
Și 40 de lei la copii, dacă încă sunt la școală,
Și indiferent de boală, toate-s scumpe când le cumperi
Și indiferent de școală, ei profită să te superi
Se-mbuibă pe banii tăi și se bucură când suferi,
Ridică vile peste văi, tu întinzi rufe printre nuferi
Cu un abonament pe tramvai și un gram de verde la salariu
Îți joci rolul și-l blestemi pe cel ce a scris scenariul,
Ești țintuit în casă precum peștele în acvariu,
Sistemul te-a redus la tăcere fără niciun comentariu
C-avem legende vii ce zac în aziluri de bătrâni
Avem biserici multe și totodată mulți păgâni,
Avem munți plini de aur ce ne-au rămas de la străbuni,
Drapelul pătat cu sânge și mai presus suntem români.

Vânt Uscat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Yo, Releveu, Patefon Records, 2008
E aprilie, frate, și e atât de frig afară
Yo.
Încep să scriu această piesă când norii dezlănțuie ploaia
Iar eu mă las purtat de vânt, îmi sclipește-n ochi văpaia
Aș alerga desculț după tine ruta București-Sinaia
În jur e mult prea liniște, tăcerea-mi umbrește foaia
Am călătorit în alte spații, în trei stații de tramvai
Și între stații, întristați, ne gândeam la 1 mai
Unul mai trist decât altul, dacă-i controlai găseai
Doar melancolie-n suflet și-i jigneai dacă zâmbeai
Frunzele tremură parcă de frig, vântul împrăștie norii
Asfaltul încă umed, încă întuneric, încă aștept zorii
Și parcă ploaia ține morțiș să-mi deschidă porii
Aș opri timpul în loc de dragul întâmplării
Că de multe ori mă întreb dacă merită
Atâtea agende scrise, atâta pastă irosită
Atâtea lacrimi care-au curs după o relație sfârșită
Atâta ură răspândită de-o minte crudă, răvășită
Atâtea șoapte noapte de noapte, atâta rugă
Atât fum, atât timp, atâta fugă
Lumea-i atât de surdă, atâtea spirite ce umblă
Atâția ani pierduți pe drum… ha… atâta trudă
Au fost atâtea ore în frig, atâtea poze, atâtea rame
Am străbătut nămeți în tenesi și-am dat viață la frame
Pe străzi pustii, în blocuri gri au plâns atâtea mame
Pentru că tot ce le lega de prunci avea să se destrame
Credeam că știu tot, despre iubire, despre dor (?)
Dar cu cât știi mai multe, cu atât ești mai neștiutor
Am fost surprins să realizez că nimeni nu-ți acordă ajutor
Și-am reușit să mai gândesc având în spate acel dor (?)
Acum termin aici, voi reveni, am revenit mereu
Dacă te-am întristat, mă ierți, dar nu-s de vină eu
Și-ncrezător de dincolo de nori va fi mereu un curcubeu
2008 Patefon Records, Releveu