Pierd sănătatea lunea
Și mi-o recapăt joia
Bolnav închipuit
Că mi-a fost dat
Să capăt paranoia
Am întâlnit multe femei
Da le-am stricat pe toate
Că m-am jucat cu ele prost
Sunt un copil de 27

Mi-e dor de planurile
făcute cu drag acum un an
Mi-e dor de Alex, Alexandru
Bogdan și Ciprian,
Mi-e dor de plumbul lui George
De regia lui Tristan
Că astăzi poeții
Dispar și apar
După scripturi ca Cristian
Da! Și asta nu e diss
E vis de diss de dimineață
Am scris din pix
Și recunosc e trist fără verdeață
O să mă-nfrunt
Chiar dacă risc
Să mi se facă greață
Veniți de mă găsiți
Stau vizavi de piață

Visând iubiri galactice
Caut femei prin stele
Vreau o relație low-budget
Cu filme-n pungi și floricele
Cu cizme lungi și jartiere
Cu bluzițe-n dungi și acadele
Vreau o relație low-budget
Ci un blowjob de recreere
Da lasă asta
Vreau vânturi line
Să miște clopoțeii
Vreau gusturi fine de la tine
Nu fii golan cu derbedeii
Vreau de la tine Românie
Să-ți înflorească ghioceii
Copii corecți ca fariseii
Și să mă lași,
Să-ți mângâi leii

Mi-e dor de mine câteodată
Ma vizitez mai rar
M-aștept cu masa pusă
Și cu legume din Bazaar
Și spal cu lacrimi curate
Acest coșmar murdar
Ai așteptări de la prieteni
Nu te aștepta că-i în zadar
Ma vizitez mai rar
Și mă găsesc fumând
Mi-e dor de minele de atunci
Când mă găseam sperând
Mi-e dor de mine deocamdată
Închei aici spunând
Că România nu-i a noastră
Și n-o să fie prea curând

C. o. D
În timp ce Mircea
Stă la taifas cu Georgică,
Eu cu Releveu
Depănăm amintiri
La o adică
Îmi e dor de parfumul
Primaverilor pustii,
Când cu ochii-n ceață
Te rugam să revii,
Dar între timp
Mi-am revenit
Vrei să știi ceva?
Da! Erai muza mea,
Azi ești a altcuiva
Însă e mai bine așa
Pot să gândesc limpede,
Înecat în alcool
Nu m-aș ridica nici pe scripete,
Aud țipete și urlete,
Oare de unde vin
Plin de suspin mă vindec,
Cu propriul meu venin,
Oamenii zboară ca păsările
Spre țările calde,
Când speranța scade,
Mă-ntreb dacă se poate,
Să rămân de neatins
Precum călugărul deșertului
Ce te obligă să calci
Încet pragul eșecului
Ma scald într-o mare
De lacrimi fără batistă,
Orice pistă nu rezistă,
Când gândul nu asistă
De aici regretul, momentul, falimentul
Poeziei mele renăscute
Ce-și urmează trendul,
Și mă ia des la bani mărunți
Ca Iuda pe Iisus
Când cade ca stelele
De undeva de acolo sus
Sunt dus, și mereu ascuns
Ca luna în apus,
Nopțile-mi deschid porțile
Așa s-a redus
Viața mea luată mai demult
Pe două parale
D-aș fi în stare
Când ființa mă doare
Să trec peste orice
Fără nici un tratament
Încă merg
Că nu știu s-alerg
E evident,
Șchiopătez, în această operă
Numită viață
Dusă până la extrem
Fără pic de toleranță
Inima mea e oarbă
Dar are puncte de vedere
Cu plăcere,
Îi ascult glăsuș ce ușor piere
Încotro te duci
Când pe aici e du-te, vino
Ca pașii-les de tango,
Trași la indigo.

Refren:
Am dus în spate picuri reci
În seri de mai odihnitoare,
Știam că vrei să pleci
Aveam nevoie de onoare,
Am râs la bancuri seci
Având pe răni sare de mare,
Rămân dator pe veci
Mi-ai arătat ce simți când doare.
x2

Strofa 2:
La fiecare leghe e om la apă,
În urma mea plutesc cadavre,
La fiecare acord de harpă
Aud cum cântă spirite în epave,
Arunc câte un harpon
La fiecare opt octave,
De frică să n-adorm
Punând silabe, accente grave,
Am ales să te câștig
Când am simțit că te pierzi,
Am ales să te mint
Când am simțit că mă crezi,
Am vrut să te ascund
Când am crezut că mă vezi,
Am toate pânzele sus
Te aștept să le pictezi,
Am citit în sticle goale
Povești scrise cu ură,
Am stat cu greu în picioare
Când am citit peste măsură,
Am schimbat peisajul
Când am simțit că mă fură,
Mi-am pierdut echipajul
Când am trecut de geamandură,
Hoarde de coarde
Se iau la harță, pe terasă,
Alama arsă e tot ce a mai rămas
De la pădurea joasă,
Ceasul îmi sună de șase dimineața
Alarmă falsă,
Înconjurat de camarazi
Mă întorc singur spre casă.

Refren:
Am dus în spate picuri reci
În seri de mai odihnitoare,
Știam că vrei să pleci
Aveam nevoie de onoare,
Am râs la bancuri seci
Având pe răni sare de mare,
Rămân dator pe veci
Mi-ai arătat ce simți când doare.
x2