Cincinat Pavelescu – Reîntoarcerea
Ai vrut să viu, și am revenit.Căsuța albă mă primeștezâmbind din pragu-i înflorit.Și lacul, care oglindeșteun colț din cerul infinit,mă recunoaște, deși chipulmi-l văd în ape-mbătrânit!Uite, cireșii din livadă,din umbra-n care stau pitiți,ce blând s-apleacă să mă vadă!O, câte crăci le-am rupt cu zmeul,cu câte pietre-n ei n-am dat,dar toate toamnele trecuteo primăvară le-a-ngropat!Și câinele … Citește mai mult