Anonim – Reînflorește Lemnul Porții
Norocul veșnic să te batăCă iar mă simt adolescent,Trăind o lecție uitatăIncorigibil repetent.Și uite pleci fără nădejde,Și mi te rupi adânc în piept,Și carnea mea îmbătrâneșteCu-ntregul timp cât te aștept.Reînflorește lemnul porțiiPe unde pleci, pe unde vii,În fața dragostei și-a morțiiNoi toți redevenim copii.Și când te-ntorci din întâmplare,În fața ta mă plec umil.Și cu o … Citește mai mult