refacere – Versuri.pro https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png refacere – Versuri.pro https://versuri.pro 32 32 Mircea Rusu - Podul de Piatră https://versuri.pro/mircea-rusu-podul-de-piatra https://versuri.pro/mircea-rusu-podul-de-piatra#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=71224 →]]> REFREN:
Podul de piatră s-a dărâmat
A venit apa și l-a luat
Vom face altul
Pe mal, în jos
Altul mai trainic și mai frumos.

Câte mii de oameni
Au călcat pe el
Până să se nască
Puiul de cârcel
Care să primească,
Să primească-n dar
Forța lui cea oarbă
Fără de hotar.

S-a dus vâlvoarea-n
Miezul râului
Și-a-nceput să urle
În vâltoarea lui
Apele repezi au
Coborât din munți
Fără s-asculte sfatul
Celor azi cărunți.

Fără speranță
Totul e pierdut
Podul de piatră
Trebuie refăcut
Vom face altul
Pe mal, în jos
Altul mai trainic și mai frumos.
REFREN:

]]> https://versuri.pro/mircea-rusu-podul-de-piatra/feed 0 Christian W Schenk - Refacere https://versuri.pro/christian-w-schenk-refacere https://versuri.pro/christian-w-schenk-refacere#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=72745 →]]> Stelele se sparg în cioburi
lăsând beznei locul sacru
unde visele se-ncheagă
spre-mpliniri de cuget greu
după care iarăși iese
noaptea
cu noi stele împrejur
închizând în ea tot negrul
cioburilor de dintâi.

]]> https://versuri.pro/christian-w-schenk-refacere/feed 0 Friedrich Holderlin - Însănătoșirea Ei https://versuri.pro/friedrich-holderlin-insanatosirea-ei https://versuri.pro/friedrich-holderlin-insanatosirea-ei#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=21665 →]]> Prietena ta, natura! Suferă și tu dormi,
Plin de viață, eșuezi? Oh! Și n-o vindecați,
Puteri cerești ale întregului eter,
Nici voi izvoare ale solarelor surse?.
Toate ale pământului flori, toate fericite,
Frumoasele codrului fructe, nu-nveseliți
Niciuna viața asta, voi zeilor!
Voi ce în dragoste ați fost crescuți? -.
Oh! Deja respiră, vă sună sfânta viață-n
Cuvânt fermecător din nou, și iarăși
Ochiul celui iubit lucește
Deschis și cordial, natură! Înspre tine.

]]> https://versuri.pro/friedrich-holderlin-insanatosirea-ei/feed 0 Ivan Bunin - Casa Nouă https://versuri.pro/ivan-bunin-casa-noua https://versuri.pro/ivan-bunin-casa-noua#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26073 →]]> Primăvară! Peste-aul
Întunericul inundă,
Licăr violet în jur
La furtuni vrea să răspundă.
Primăvară! Casă nouă
Refăcând, ai împlinit.
Tună-detună și când nu plouă
Mai presoară cu argint.

]]> https://versuri.pro/ivan-bunin-casa-noua/feed 0 Ilarie Voronca - A Reface Lumea https://versuri.pro/ilarie-voronca-a-reface-lumea https://versuri.pro/ilarie-voronca-a-reface-lumea#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=26345 →]]> Cei ce sunt în închisoare vor să ştie dacă arborele
Mai urcă spre cer, dacă fluviul, vântul
Mai dau târcoale oraşelor şi dacă zorile
Mai au zgomotul căruţei zarzavagiului.
Cei care dorm oare nu se tem că la trezire
Bucăţile risipite ale lumii nu se vor mai îmbina?
Iată-i cum se ridică şi privesc prin geamuri,
E bine că străzile, zidurile sunt la locul lor.
Dar pentru prizonierii ale căror degete au clădit
În fundul unei sticle, un palat, o corabie
Şi din care uitarea a ros lucrurile puţin câte puţin
Precum marea care desfigurează pe încetul stâncile.
Arborele e deja pasăre, câmp şi nor,
Dimineaţa are un tremur moale de căprioară.
Pentru a face să intre munţii, grâul în celulele lor
Au schimbat cursul apelor şi frontierele.

]]> https://versuri.pro/ilarie-voronca-a-reface-lumea/feed 0 Nichita Stănescu - A Patra Elegie https://versuri.pro/nichita-stanescu-a-patra-elegie https://versuri.pro/nichita-stanescu-a-patra-elegie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=32748 →]]> Învins în afară,
Evul mediu s-a retras în chiliile
roșii și albe ale sângelui meu.
În catedrala cu pereți pulsând, s-a retras,
zvârlind și absorbind credincioșii întruna,
într-un circuit absurd,
printr-o zonă absurdă,
hrănindu-se cu mari bucăți de lună,
în dorința lui de-a exista
mușcându-le pe furiș, noaptea,
când ochii lumii dorm
și numai dinții celor care vorbesc prin somn
se zăresc în întuneric,
asemenea unei ploi de meteoriți
strălucitori,
urcând și coborând ritmic.
Învins în afară,
Evul mediu s-a retras în mine
și
propriul meu trup nu
mă mai înțelege
și
propriul meu trup mă urăște,
ca să poată exista mai departe
mă urăște.
Astfel,
el se grăbește să se prăbușească
în somn,
seară de seară;
și iarna
din ce în ce mai puternic se înconjoară
cu straturi de gheață,
cutremurându-se și izbindu-mă și
scufundându-mă adânc în el însuși,
voind
să mă ucidă ca să poată fi liber
și neucigându-mă
ca să poată fi totuși trăit de cineva.

II
Dar peste tot în mine sunt ruguri
în așteptare,
și ample, întunecoase procesiuni
cu o aură de durere.
Durere a ruperii-n două a lumii,
ca să-mi pătrundă prin ochii, doi.
Durere a ruperii-n două a sunetelor
lumii,
ca să-mi lovească timpanele, două.
Durere a ruperii-n două
a mirosurilor lumii,
ca să-mi atingă nările, două.
Și tu, o, tu, refacere-n interior,
tu, potrivire de jumătăți, aidoma
îmbrățișării bărbatului cu femeia sa,
o, tu, și tu, și tu, și tu,
izbire solemnă
a jumătăților rupte,
cu flacără înceată, atât de înceată,
încât ține aproape o viață
ridicarea ei,
aprinderea rugurilor, așteptata,
provestita, salvatoarea
aprindere-a rugurilor.

]]> https://versuri.pro/nichita-stanescu-a-patra-elegie/feed 0 Nicolae Labiș - Lon https://versuri.pro/nicolae-labis-lon https://versuri.pro/nicolae-labis-lon#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=35595 →]]> Când s-a întors din lupte cu iz de fum în gură,
Arat era ogorul – cumplită arătură –
Răniseră țărâna obuzele, cu gropi.
Și plopii de pe haturi, tremurătorii plopi,
Uscați și frânți la mijloc, păreau că vor să beie,
Cu fruntea răsturnată pe margini de tranșee,
O drojdie de apă murdară și stătută..
Sub soare era coaptă recolta de cucută.
Războiu-i mistuise tot ce-avusese viu.
I-a înfundat părinții în neguri și-n sicriu.
I-a supt cu-a despărțirii prăpastie adâncă
Întâia lui iubire ne-mpărtășită încă.
Acum vedea ogorul mușcat de negri dinți,
Că-i schilod și ogorul rămas de la părinți.
Deasupra, primăvara rotea în roiuri, fluturi.
Se întorceau cocorii din sudice ținuturi,
Fierbea sub brazdă seva și se urca durută
În țevile tulpinii vrăjmașă de cucută.
O adiere udă, amețitoare, prinse
Deodată să deștepte din ierburi șoapte stinse
Și glia năpădită de schije și otravă
Gemea ca o iubită rănită și bolnavă..
Lui îi venea în brațe cu milă să o strângă
Și ca-n copilărie încetișor să plângă.
Dezmeticit, spre seară, c-un zâmbet dur pe buze
A îngropat cu ură mormane de obuze,
A netezit pământul cărând țărâna-n spate,
Redându-i sănătatea din plina-i sănătate.
În pâclele lăptoase lumina se topea..
El pletele-și mișcase trufaș, a primăvară,
Și-o lele de vântoasă din când în când fura
Sămânța de lumină ce-i scăpăra-n țigară.

]]> https://versuri.pro/nicolae-labis-lon/feed 0 Talisman - Ruinele Iubirii https://versuri.pro/talisman-ruinele-iubirii https://versuri.pro/talisman-ruinele-iubirii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=37464 →]]> Hai încearcă să refacem ce-a fost
Trec anii grei prin noi
Trec toamne reci cu frunze și flori
Speranțe ce am avut
Și tot ce-a fost frumos s-a pierdut
Mai regăsim în noi
Doar amintiri și lacrimi și nori
Vezi florile cum mor
Ruinele iubirii cum dor
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul ce trăiam amândoi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul ce trăiam amândoi
Doar amintiri și lacrimi și nori
Vezi florile cum mor
Ruinele iubirii cum dor
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul ce trăiam amândoi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul fără lacrimi și ploi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul ce trăiam amândoi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul fără lacrimi și ploi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul ce trăiam amândoi
Hai încearcă să refacem ce-a fost
Anotimpul fără lacrimi și ploi

]]> https://versuri.pro/talisman-ruinele-iubirii/feed 0 Anahi - Ca În Fiecare Zi https://versuri.pro/anahi-ca-in-fiecare-zi https://versuri.pro/anahi-ca-in-fiecare-zi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=1124 →]]> Ca în fiecare zi îmi amintesc de tine și azi..
Cu fiecare zi ce trece îmi vine cheful..
Ca în fiecare zi sunt aici..
Derutată.. plictisită.. și fără tine.
Cu inima frântă..
Bine.. cum vrei.
Îți jur că eu voi pierde.
Îți jur că eu voi rezista.. voi aștepta..
Trebuie să treacă furtuna..
Dacă pot continua vie..
Dacă pot rezista.
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine…
Dacă pot să mă refac..
După această crudă pedeapsă..
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine…
Ca în fiecare zi eu te voi aștepta..
Ca în fiecare zi. ca în fiecare altă dimineață.
Ca în fiecare zi în care nu există lumină.
Și tu ești mereu în întuneric..
În privirea mea.. :|.
Bine.. cum vrei.
Îți jur că eu voi pierde.
Îți jur că eu voi rezista.. voi aștepta..
Trebuie să treacă furtuna..
Dacă pot continua vie..
Dacă pot rezista.
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine…
Dacă pot să mă refac..
După această crudă pedeapsă..
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine…
Dacă pot continua vie..
Dacă pot rezista.
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine…
Dacă pot să mă refac..
După această crudă pedeapsă..
Dacă mă pot resemna..
Și să-mi văd de viața mea.
Chiar de nu ești cu mine..

]]> https://versuri.pro/anahi-ca-in-fiecare-zi/feed 0 Anna Ahmatova - Trecură Ani https://versuri.pro/anna-ahmatova-trecura-ani https://versuri.pro/anna-ahmatova-trecura-ani#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=3469 →]]> Trecură ani și-au trecut și-acele
Cumplite răni făcute de război.
O, dulci poiene ruse ale mele,
Iar se preumblă liniștea prin voi!
Croindu-și drum prin beznele-adunate
De mare veacuri, farurile ard,
Și-n ochii lor, ca-n ochii unui frate
Se uită marinarii dinspre larg.
Pe unde greu, și-aducător de moarte,
Trecut-a tancul, albi se-nalță crini.
Iar pe șoselele odată sparte
Tractoare trec alături de mașini.
Pe unde brazii ciungi, cu plăgi deschise
Cereau vendetă, iar e bradul Domn,
Și-acolo unde inima răcnise,
O mamă-i cântă pruncului de somn.
O, țară!
Iar îți iei spre-nalturi zborul!
Dar anii de pârjol și vijelii,
În visteria-i de-amintiri, poporul
Îi va păstra întotdeauna vii.
Și pentru generațiile-n fașe,
Din Caspica și pân-la Pol, azi, noi,
Ca monumente-a arselor orașe,
Urcăm spre soare munți de-orașe noi.

]]> https://versuri.pro/anna-ahmatova-trecura-ani/feed 0