realitatea – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Real Nedeservit

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Minciuna se strigă pe stradă, năucă în succes de dreptate,
Nu-i nevoie s-aducă argument, e ajunsă acum sanctitate
Şi zboară împuţind ce-s valori, din gură în guri se tot spurcă
Precum e bacilul ori virus, ce gazdele îşi schimbă.. Năpârcă.
E-n vârful de soclu minciuna, mai presus, stă pe dur piedestal
Că-i mult prelucrată, abilă într-o eră de hâd digital..
Adică se mânuie în mase, se pune lipită pe sticle
Cu chipuri ce-o scuipă parşiv, creând mult visate ispite.
Dar e şi lugubră minciuna, se târâie în mâzgă, în mizerii
În care tot colcăie pegra, pungaşii scrobiţi, pişicherii
Ce-o fabrică zilnic tenace tăind adevăr în bucăţi..
Să-l facă mixaj ordinar, să schimbe înţelesuri şi dăţi.
Minciuna-i aşa siropoasă, la mulţi creând drog de plăcere,
Exemplare fragile de minte, de crezuri ascunse-n tăcere.
Adeşi masochişti psihopaţi ce răul îl pronează de bun..
Clonajele sputei murdare ce tot o reînghit în nebun.
E ajunsă minciuna o plagă, un cancer etern incurabil
Din lumea celulelor crude ce pun pe eşafod veritabil,
E mimul dreptăţii în crimă, e răul înmulţit bestial..
Minciuna e summum de trivii încinse de gustul penal.
Minciuna nu e doar modernă, e culme la întregi experienţe,
E prostul fălos neprobat, ajuns promovat competenţe,
E scârba ce umple palate, prin mii microfoane întinsă
Să ducă în eroare un popor.. Ţară vie, face o Patrie stinsă!!!

Morbid - Una Scurtă #2 (Povesti)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Și-am încercat atât de tare, printre povești să mă-ascund
Când simțeam că realitatea e o mare-n ce mă scufund
Dar nu merge așa, poveștile dau dependență
Și chiar ce-i bun pare din Iad sub a lor influență
În esență, am căutat liniștea
Și să mă bucur de ceva ce nu se putea
Dar plm, nu te poți detașa
Complet de ce-i nasol, fără să-ți tai beregata
Și gândurile-mi zboară
Dar nu înainte să îmi dea impresia că mă omoară.
C-o fi vreo boală, că m-am acomodat
Cu norii, și soarele mi se pare de căcat
Ce mintea-mi generează, unora provoacă groază
Și-i ciudat c-aș fi legat, de-aș face ce mă eliberează
Dar nu contează ce simt, ce spun, ce fac
Norocul nu-l găsesc, până n-ajung eu sub capac.
Și îl caut cu disperare
Pe autorul poveștii, c-am o întrebare:
“Nu te doare mâna, frățioare
Să scrii atâtea căcaturi la întâmplare? ”
Da, îl caut cu disperare
Pe naratorul poveștii, c-am o întrebare:
“Te mai ține gura, frățioare
Să povestești așa mizerii-n continuare? ”

Codu Penal - Apocalipsa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Shobby:
Cu atenție mare, prezentăm Apocalipsa,
Pe bandă sau CD a-nceput repriza,
Unii se oftică, da’ asta nu-i treaba mea,
Și nu vă mai gândiți că ne dăm demisia.
Oamenii au luat-o razna, care pe care,
Se omoară între ei chiar și-n tribunale,
Chiar și ăia de la penitenciare
Se calcă în picioare pentru bani, haine și mâncare.
Pensionarii își așteaptă banii de la stat,
Eu am prea mult de dat și sunt dezorientat.
Trebuie să fac ceva, ce dreacu să te ia?
Că într-o zi vreau să-mi fac familia mea.
Nu se vede clar ce vezi la televizor,
Apocalipsa împotriva oamenilor,
Deasupra tuturor, mai puneți o dorință,
Și nu vă mai pișați pe voi că voi aveți credință!.
Refren (x2) :
Cine a revenit s-o facă din nou? [ooo]
Proiectul care ți se face cadou! [ooo]
E bomba care nu sperai să mai iasă,
Apocalipsa e la tine acasă!.
Cabron:
Am atâtea motive, cum am textele stive,
Cum am rimele scrise, cum am sute de vise,
Să nu cedezi niciodată pentru care-așteaptă
Înc’-o bombă care trebuie-aruncată-n stradă.
Suntem în bandă, muzică de stradă,
La sfaturile tale nu punem botul niciodată.
Nu ne sucim, când zicem că venim, venim,
La fel de prompți ca rachetele lu’ Hussein.
Jaluzelele, la toate blocurile,
Să vedem, cine dă-n primire la Poliție?
Lasă glumele, deci, șmecheriile, deci,
Lasă-mă, mânca-mi-ai p***, cu sfaturile!
Nu fi dezorientat, stai așa,
Vă prezentam. Apocalipsa,
Albumul trei îl dedic fanilor mei,
Că dușmanii tre’ să facă boală pă ei!.
Refren (x2) :
Cine a revenit s-o facă din nou? [ooo]
Proiectul care ți se face cadou! [ooo]
E bomba care nu sperai să mai iasă,
Apocalipsa e la tine acasă!.
Shobby:
2005, fratele te arde și te frigi,
Acum hienele umblă în coadă cu covrigi.
Tovarășii te-ntreabă unde ești, esti bine?
Să știe unde să trimită garda după tine.
E România, e Realitatea TV,
Anul în care iese Sișu de la Ghe’,
Cabron, același ton, mereu ofensiv,
Care te urmărește mai rău ca virusu’ HIV!
Nu faceți voi morală doar pentru că știți ceva,
Aici lovești cu pumnu’ ca să-ți faci viața.
Poliția Română te împușcă-n cap, nevinovat,
Un fel de Al Qaeda pentru ăia din Irak.
Hai, hai, nu vreau sfaturi să îmi dai,
Că sunt în treabă de prea mulți ani, hai!
Pentru dușmanii care ne-au simțit lipsa,
În ’05 pe viață, Apocalipsa!.
Refren (x2) :
Cine a revenit s-o facă din nou? [ooo]
Proiectul care ți se face cadou! [ooo]
E bomba care nu sperai să mai iasă,
Apocalipsa e la tine acasă!.

Richard Bach - Îți Stă în Putere Să Faci Orice

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îți stă în putere să faci orice, / în afară de următoarele două lucruri: / ... →

Eugen Cioclea - Realitatea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Realitatea
mă ține cu capul
la suprafață.
Celebritățile naționale
se împiedică somptuoase de el,
jungla îl năpădește –
Am decăzut. Mă zgândără gândul
să-mi pun cu suvacul în nări
măcar
vreun inel.

El Nino - Dimineața

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

La 4 dimineața barmanul pisează gheața,
E obosit, e greu, da’ p***a mea asta e viața.
Unii de la masă, de pe masă tot prizează,
Alții se pregătesc să intre în filmul lor de groază.
Așteaptă-n gară personalu’, când reduce personalu’
Patronu’ de sărbători, nu vor să vadă finalu’
Banu’ e de vină când pui mâna pe ruletă
Și dai BMW-u’ tău nou, să mergi pe bicicletă.
Ies din cazino, în aceeași dimineață,
Unu’ fericit, altu’ galben la față.
E hoată viața dacă n-ai școala de pe stradă,
Soarele răsare, tu te bagi în baricadă.
Ești pradă sigură când vânătoru’ schimbă pușca simplă
Cu kalaș-u’, te cam lasă fără limbă.
E simplă treaba, dimineața nu se doarme,
Fete de pe trotuar devin adevărate doamne,
Strigă-l pe doamne-doamne dacă nu-ți vine să crezi
Că tot ce vezi e realitate, poți să o filmezi.

Refren:
Ce vezi în jur când simți dimineața?
Realitatea gata să-ți spargă fața,
Calm, vrei să rămâi calm,
Da’ nu poți când toți creează un vacarm. x2

E vineri dimineața, 4:40,
Spart în cap da’ vad că dai să te-neci,
Te vad că dai să pleci să vezi răsăritu’,
De unde bagabonții-ncearcă să doboare zidu’.
Primu’ care trece e unu’ simplu’ pregătit
Să bage la betoane, da’ muncește fericit.
Vad altu’, zidit, spart de vodkă și rom,
Și tovarășu’ de drum cum se sprijină de pom.
Au pus casa la masă, așteptând roiala mare,
Și uite cum se luptă să rămână în picioare.
O dimineață neagră aduce una colorată,
Când femei însărcinate, bat la spital în poartă.
Un taximetrist așteaptă în stație să plece,
Altu’ trece și zâmbește cu cliente de nota 10.
Zic „Ce se petrece? „, vad duba de poliție
Bat un gabor doi copii la școala de corecție.

Refren:
Ce vezi în jur când simți dimineața?
Realitatea gata să-ți spargă fața,
Calm, vrei să rămâi calm,
Da’ nu poți când toți creează un vacarm. x2

Implant Pentru Refuz - X

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E peste tot!
Ascunsă sub nume și chip curat.
E chiar aici!
Final prea trist să fie celebrat.
E un mister!
O zdreanță ruptă dintr-un vis.
Un simplu gest!
Un joc pierdut, un compromis.
E doar un foc!
Aprins în preajma unei ploi.
Un jar mocnit!
Ce arde tot ce-i bun în noi.
E un izvor!
Din care bei convins că vrei mai mult.
E un război!
O luptă ce o pierzi de la-nceput.
În apă e sânge/în pâine sunt pietre
vomit fără ritm/și-n colțuri discrete
scriu versuri/sunt doar pentru tine
ascultă-le acum/ascultă-le bine!
Peretele scris/cuvintele negre
Absența prezenței/și somnul de veghe
și clipele acelea cu demoni hrănite!!!.
E un poem!
O lume-n care lupți s-ajungi.
E un blestem!
De care nu mai poți să fugi.
E început!
Un drum pe care mergi flămând.
E doar sfârșit!
Pe care-l porți cu tine în gând.
Fiecare pas mi-e în minte/fiecare pas e mort!
Dintre mii și mii de cuvinte/unul este mort!.
Nu! N-am să cred în cuvinte
N-am să cred înainte
Vreau mai mult/vreau să văd!
Nu! N-am să cred înainte
N-am să cred în cuvinte
Vreau să văd/vreau mai mult!

Iulian Boldea - Realitate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Realitate.
Realitatea cu formele ei nesătule,
Realitatea cu conturul lăbărțat și culorile scorojite
de atâta purtat,
Realitatea de ocazie pe care o blamăm în fiecare zi,
Realitatea amanetată la dughenile visului,
Realitatea aceasta dureroasă ca o rană,
Neînduplecată ca o sentință,
Realitatea perversă și înlăcrimată,
Realitatea nerăbdătoare să ni se aștearnă sub pleoape,
În labirintul ochilor noștri flămânzi
de forme, culori și miracole
neistovite și tainice.

Walt Whitman - Cântecul Expoziției - 3

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pentru voi, pentru voi, surori sănătoase și respectate,
Îmi ridic eu glasul cerând poeților și artiștilor
teme mult mai mărețe,
Teme care să preamărească prezentul și realitatea,
Care să facă pe omul simplu să-și dea seama de
măreția drumului și muncii sale zilnice,
Care să arate prin cântece că omul nu trebuie să se
sustragă legilor mișcării și vieții chimice,
Că fiecare și toți trebuie să muncească cu brațele,
să are, să sape canaluri, să grăpeze,
Să planteze, să îngrijească arborii, fructele,
legumele, florile,
Teme care să vegheze ca fiecare om și fiecare femeie
să îndeplinească, să realizeze într-adevăr
ceva prin muncă;
Să mânuiască ciocanul și ferăstrăul,
Să-și cultive înclinarea cu care sunt înzestrați
pentru a fi tâmplari, zidari, zugravi,
Să muncească fie croitor, sau cusătoreasă, sau
infirmieră, să fie rândaș, hamal,
Să născocească o nimica toată, dar ceva iscusit,
care să ușureze spălatul, dereticatul, gătitul,
Și să nu considere ca o rușine că trebuie să-și facă
singur treburile, să muncească.
Zic, Muză, că te voi coborî astăzi și aici,
Printre toate îndatoririle fără istov, muncile
cu sudoarea frunții, interese, bucurii,
Toate formele vechi și noi pe care le umplu, bărbați
și femei,
Întru eterna reală viață ce va să vie.