Mihail Lermontov – Demonul Meu
1Doar relele în el le-aduna,Tăind întunecatul nor,Iubește groaznica furtunăȘi foșnetul pădurilor.Iubește nopțile posaceȘi luna palidă-n abis,Amarul zâmbet, ochiu-i placePustiu de lacrimi și de vis.2Deprins să-și plece-a lui urecheLa josnicii și la artag,Își râde de credința vecheȘi de cuvântul bun și drag.Iubirea, mila, -i sunt străine,Căci se hrănește ne’ncetat,Cu fumul luptelor haineȘi izul sângelui vărsat.3Când un … Citește mai mult