C. O. D – Răsărit Apocaliptic
Ecoul lăsat în urmă conturează zâmbetul maternAdoptând amarul, aud pașii ei prin infernO imagine închipuită, roșul mângâie durereaAș da orice virtute sufletească să simt mângâiereaStrăbat drumul vechi lăsat de tine, orfanCe raze false mângâie cerul, continui să aclamO coroană infinită ce străpunge aripi de smaraldRupte din vremuri reci pentru a ține frigului de caldUn miros … Citește mai mult